Era demult în mijlocul poporului evreu,
În Ierusalim la judecată Isuse Tu erai,
Cu palmele rabinii te băteau
Iar Tu ca mielul, nimic nu le ziceai.

Ei Te scuipau pe-obrazul Tău cel sfânt
Cu ură părul Ți-l smulgeau
Dar Tu n-ai spus nici un cuvânt
Și lacrimi pe obraz îți șiroiau.

Iar dimineața au facut un sfat
Bătrânii, cărturarii tot soborul
Cu mâinile la spate Te-au legat
Și-n fața dregătorului Te-au arătat

Atunci Pilat din Ponțiu Te-a intrebat
-Ești Tu al iudeilor Împărat?
-Da sunt! Tu ai răspuns umil
Dar gloatei nu i s-a părut credibil.

Ostașii Te-au bătut și îmbrâncit
Cu biciul aspru Te loveau
Crud și inuman Te-au biciuit
Și carnea de pe spate Ți-o smulgeau.

Apoi Te-au scos afar din curte
În haină de purpură te-au îmbrăcat
Coroană de spini au pus pe a Ta frunte
Și în batjocură ca pe un "rege" te-au tratat.

Te-au cercetat cu de-amănuntul și vină ei nu Ți-au găsit
Au hotărât crucea să-Ți pună pe spatele umil și obosit.
Și ai căzut de zeci de ori, de zeci de ori Te-ai ridicat
Și din mulțime pe Simon l-au silit, de crucea Ți-a purtat.

Te-au dus in locul numit și Dealul Căpățânii
În mijlocul a doi tâlhari Te-au răstignit
S-au bucurat când au văzut păgânii
Și sulița in coaste Ți-au înfipt.

La Tatăl ai strigat văzând acestea
-Ooo, Eli, Eli lama sabactami?
Oțet cu apă Ți-au dat să bei să-Ți trecă setea
Apoi Tu duhul Ți l-ai dat in toate aceste patimi.

Și ai urcat Golgota Ta murdar și plin de sânge
Un sânge sacru al Împăratului venit locuri îngerești
Din inima Ta bună L-ai vărsat pentru a șterge
Păcatele acestor oameni pe care încă îi iubești.
Amin!