15 - O, ce puțin găsește omul!

O, ce puțin găsește omul!
În ce dorește cel mai mult
La gându-acesta ar fi bine
Sufletul să mi se-aline
Și-ntotdeauna să ascult
Și să-mplinesc al Său Cuvânt.

Floarea cea prea des mutată,
Cât de mult să o ador,
Nu rodește niciodată
Cât ar fi de des udată.
Câți tot schimbă locul lor
Bătrâni-vor fără spor.

Nu te crede că ești dascăl
Până n-ai fost ucenic.
Cel ce n-a-nvățat temeinic
E-un înfumurat vremelnic.
Nu va ști cinstit nimic.
Se crede mare, dar e mic.

Oricât de frumos străluce
Soarele pe cer acum,
Tot către-un apus coboară
Și curând va fi iar seară,
Că spre noapte-i al lui drum
Și nu se-ntoarce nicidecum.

Oricât ești de tânăr astăzi,
De-nvățat și de frumos,
Nu uita, vine sfârșitul
Mai important e ca începutul.
Vino astăzi la Hristos
Să ai sfârșit victorios!
Amin. (Vineri, 6 noiembrie 2020)