De-atâția ani te rogi, și tot persiști
Pentru o cauză ce pare că-i pierdută.
Adeseori te-ntrebi: Să mai insiști?
Mai ai putere oare să reziști?
Vei reuși să pui drapelul pe redută?

Fără răspuns a mai trecut un an,
Dar eu te rog, nu contempla la renunțare,
Pentru că Dumnezeu e suveran,
Și pentru tine-a întocmit un plan
De pace, de nădejde, de edificare.

Chiar dacă orizontul e pustiu,
Și e tăcere, în a Lui credincioșie
Iți va răspunde, asta sigur știu!
Nu vine nici devreme, nici târziu,
Ci doar la timp; dar timpul numai El îl știe.

Mai luptă-n rugăciune, așadar,
Cu foc mai mult, și lacrimi, și perseverență,
Căci rugăciunea ta nu-i in zadar;
Dar între pământescul calendar
Și cel ceresc, este o mică diferență.