O zi ca oricare...


Plafonul înalt de nori
Vălurit se tot destramă
Razele de soare-n zori
Îl străbat de bună seamă

E-o răcoare, mai aparte,
Tocmai, când a răsărit,
Gânduri multe și deșarte
Minți nebune-au, răscolit

Și astfel în lumina, lui
Pune-un strop de somnolență,
În bătaia vântului,
Fac copacii reverență...

”Lumea bună” încă doarme,
Doar câinii, fac gălăgie
Și s-a pus un nor, să toarne
Câțiva stropi, de apă vie.

Se-aud mugete, în sat
Vacile sunt mulse-n grabă,
Mâna Domnului, ne-a dat
Să avem destulă treabă.

Despărțiți, de-un gard de lemn
Se aud de la vecini,
Vorbe și lătrat de câini,
Când trec poarta, doi străini.

N-ai lăsat certuri, în satul
Un sat măricel, altfel
Dar mai cearcă, necuratul
Scrâșnind, dinții de oțel

De ațâță câte-un rău,
Ros de invidii, mai vechi,
N-ascultă de Dumnezeu
În zadar are urechi...

Ei, mai strică armonia
Satului, bine-nchegat
De-aceea veni, Mesia
Pentru câte-un blestemat,

S-a lăsat, crucificat
Ca să-l scape de păcat! ...

Unul ici și colo altul,
Sunt ca drojdia-n făină,
Ce se-ncumetă, să vină
Fără de nici o pricină,
Să-njure, pe Preaînaltul
Și se-ntind ca aluatul...

Dumnezeul domnilor,
Nu mai vine, ca Păstor
Le va fi Judecător,
Tuturor greșiților
Pentru orice fapt-a lor! ! ...

Moldovan Pavel
14.12. 2023.
Alba Iulia