MA URCA PE TREPTELE TALE


Vindecă-mi rănile, durerea adâncă!
Singură, nu pot sta pe stâncă.
Îndrumă-mă pe calea cea dreaptă,
Ruga mea cu credinţă se-ndreaptă.
Mulțumind. Ajutoru-Ţi aşteaptă.

Ispita din greu adesea mă-ncearcă,
Urc tot mai greu pe fiecare treaptă.
Eşti Stânca Salvării, Harul iubirii,
Izvorul dragostei, al nemărginirii.
Păstrează-mă pe drumul mântuirii.

Pe treapta blândeții... Tu m-așează,
Te rog, ţine-mă totdeauna trează.
Să se reverse din mine blândeţe,
Când sub picioare, răul pune bețe,
Bunătatea, pacea, să-mi dea povețe.

Pe treapta milei... Isus, mă ridică,
Să-mpart milă, fără urmă de frică.
Ferește-mă... de orice fel de lovituri
Ale răului, pregătite sau fortuituri.
Când pot face bine, să nu dau înlături.

Pe treapta bunătății... mă pune,
Să se înmulțească faptele bune.
Iubirea să se reverse peste măsură,
Dintr-o inimă curată, agape pură.
Să-înmoaie inimile reci de ură.

Pe treapta iubirii... mă ţine puternic,
Să nu mă poată doborî nimic.
Şi pentru cel, ce mă va lovi,
Iubirea... să înflorească zi de zi.
Dă-mi viaţă, să nu se poată ofili.

Pe treapta credinţei... mă lipește,
Cu o inimă, ce nimic... n-o dezlipește.
Credinţa... să-mi fie puternică,
Să n-o doboare valul, când se ridică.
Lângă Tine, să stau fără frică.

Pe treapta răbdării... stai cu mine,
Cu puternicu-Ţi braţ, ţine-mă bine.
Când nedreptatea-şi etalează trufia,
Să nu renască... în mine mândria,
Să nu laşi, se dezlănțuie mânia.

Pe treapta vegherii... mă ţine,
Cu ochii spre cer, deschişi bine.
Cu mintea trează şi vederea clară,
În dragostea, ce aşteaptă, norul s-apară.
Să nu rămân, la venirea Ta, pe afară.

Pe treptele rugăciuni... dă-mi ajutor,
Prin Duhul Tău, să fie zborul înălțător.
În rugăciune să vorbești cu mine mereu...
Şi atunci, când mi-e bine şi când mi-e greu.
Mă urcă... pe treptele Tale... Domnul meu.

AMIN