Adevărul e un meșter.
Sapă chipul credincios.
Îl prelucrează-n șantier,
Îl pregătește pentru cer.
Greu adesea, dureros,
Însă pururea frumos.

E mai bună tulburarea
Ce dup-adevăr aduni
Decât să rămâi în starea
Care-ți taie alergarea.
Te-astupă-n mărăcini,
În umblarea cu minciuni.

Mai de preț e adevărul
Spus cu vorbe necioplite
Decât să rămâi în hăul,
S-ajungi biruit de răul,
De minciuni hodorogite
Cu cuvinte-mpodobite.

Cel cu adevărul niciodată
De ai săi nu tăinuiește.
Nu-i de partea cui se ceartă
Nici n-ascultă, nici nu iartă,
Ci-i de partea cui iubește
Ce vorbește și trăiește.

De vrei pâine a avea,
Nu tărâțe-a cumpăra.
Nu te mai unii cu lumea,
Nu mai cocheta cu firea.
Dacă îți îmbraci armura
Birui-vei cu Scriptura.

Adevărul de-L dorești,
Nu te mulțumi defel,
Îl caută până-l găsești,
Caută să nu te oprești
Cu nimic, decât cu El
La cel mai înalt nivel.

Cel ce luptă împotriva
Adevărului în viață
Starea lui se v-agrava.
Toți din jur vor observa,
Nu va mai primi povață,
Mântuirea-și va urî pe față.

Dăltuiește-n noi frumos
Chip de slavă plină
Să cunoaștem ne-ndoios
Darul lui Isus Hristos.
Și pe veci a Ta lumină
Peste toți ai Tăi să vină.
Amin.
(Duminică, 29 martie 2020)