Frumusețea DOMNULUI! ! ! ...


Ce este mai frumos
Decât, pădurea vara,
Ori chipul, Lui Hristos,
Având ochii, ca para! ...

O liniște plăcută,
Doar, cânt de păsărele,
Și oameni, care-ascultă,
Uitînd, de gânduri rele...

Cântă frumos, vieții
În straja dimineții,
L-ar îngâna, poeții,
În paginile cărții! ! ...

Pe puii-abia ieșiți
Din cojile, de ouă,
Cum îi, hrănesc părinți,
Chiar dac-afară, plouă.

Șopârle maronii,
Gângănii mici, pândesc,
Și de pe coajă pomii,
De ele-i curățesc...

Când, stai întins, pe frunze
Ș-asculți și să te miri,
Când te inundă, muze
Cu-atâtea plăsmuiri! ...

Micuțe pârâiașe,
Cum cursul își unesc,
Când, cântece duioase,
Pe, Domnul Preamăresc! ! ...

Aud, doar un crâmpei,
Ce-n inimă, îl simt
Când din Creație,
Doi tei, se-apleacă-n vânt.

Câte minuni făcut-au
Poruncile”Să fie! ! ... ”,
În timpul când cuvântul
Chema natura vie.

Și-ndată cu aceasta,
Și veșnicia ei,
Rotită, după vreme
În, viața unui tei.

O veșnică, făptură
Cu grijă de natură,
Citată de, Sriptură,
Să ia învățătură! !

E-atâta, de frumoasă,
De, ochiul, îl izbește
”Cât de frumos e DOMNUL
Te-oprește, și gândește! ! ! ...

Dar iată, nu ne pasă
Că mari, splendori, sub soare
Pustii omul, le lasă
Le calcă în picioare! ...

Decât, toată natura,
Ce-Ai zămislit-o, Iată,
Străluce-nvățătura,

Și Fața-Ți, Sfinte Tată! ! ! ...

Ce-nchipuirea, noastră
N-o poate cerceta,
Zărim, ca pe-o fereastră
Slava-Ți și Lumina,
Noaptea la Gogota! ! ...

Ne închinăm, Luminii
Și marii, Tale Glorii,
Dar uneori Te mânii
Când unii, zic”Istorii! ... ”

Lor, le lipsește, Harul,
Și plânsetul viorii,
Ei neagă și nectarul
Și existența florii...

Tu ești, marea minune,
Ce-aș vrea, s-o înțeleg,
Cel Ce-a făcut o lume,
Diversă-ntr-un întreg! ! ...

Nimic, nu-i mai frumos,
Decât e DUMNEZEU
Și Fiul Său HRISTOS,
Care e viu, mereu,

A lor să fie, Slava
Și-a Duhului, Său Sfânt
Care-au spălat, otrava
Întregului Pământ! ! ! ...

Moldovan Pavel
10.04. 2023.
Alba Iulia