Părinții


Tată drag, omule bun! ...
M-adresez ție postum
În zisa zi, de Crăciun
De, nașterea Domnului,
Spre, viața omului! ...
Hărăzit-ai fost, om bun,
Să te lase, unii-n drum...
Și să-ți zică om nebun,
Tu și mama mea, cea dragă,
Ați muncit, viața-ntreagă
Încă, din copilărie
Dumnezeu, bine vă știe.
Lumea vă, numea ”SMINTIȚI”
Oameni răi și-afurisiți,
Pentru că ați ascultat,
De Cel Binecuvântat! ? ! ...
Ce-a zis”-Să vă pocăiți
Pe Mine, să mă primiți,
Fiindcă văd cât, mă cinstiți „
În veac, cu Mine, să fiți! ! ! ...
Ați întreținut, pe mulți
Copii, tineri și adulți,
Voi care umblați, desculți! ! ...
Ați fost liman, la cerșetori
Și la străin, adeseori,
Și pe mulți, i-ați ascultat,
Ajutat și încălțat! ! ...
Mi-am dorit și v-am urmat,
La Cel Binecuvântat,
Voi știu, că mă așteptați
Să fiți binecuvântați! ! ...
Că, în Sânul lui Avraam,
N-aveți nevoie, de ban.
În Rai, la Isus, e bine
Unde m-așteptați, pe mine...
Că Îl rog, să mă primească,
Din milă, Dumnezeiască! ! ...
Nu am, meritele voastre,
Dar, poate, m-o lua în Oaste! ! ...
Eu îi aștept, pe copii
Și nepoți, dacă vor fi.
Căci, sunt zilele din urmă,
Când multe vieți, se curmă
Călcând, voința divină
Copii mulți, nu văd, Lumină
Că vor” vilă și mașină”
Dintr-o lume zis ”creștină”
Dar, revin la tine tată,
Și la mama, ce nativ,
A fost, de Isus, chemată
Și-i la El definitiv! ! ...
Acolo doi, credincioși,
Tu și ea ați, schimbat satul,
Oameni simpli și pioși,
Îl Slăviți pe PreaÎnaltul,
Nu ca-n pilda, cu bogatul! ! ...
În ce privește, semnul crucii
Pe Isus măreați, nu lemnul,
Vrednici, ca în locul fricii,
S-aveți, vinul și-untdelemnul,
Care-s lucrurile-alese,
Ce-au sfințit și ucenicii.
Azi, vă odihniți sub glie,
Glia, muncită de voi
Așteptând să vă învie,
Domnu-n, ziua de apoi.
Eu, mă simt chemat acolo,
Domnului, cerând iertare
Căci l-a iertat și pe Saul,
Orbit de-o lumină mare...
Știu că să mă ierte, poate
Sufletul să-mi, stea-n Lumină,
Când de trup, el se desparte
Fiind găsit, fără vre-o vină,
Să slăvească adevărul,
Pacea, dragostea frățească,
Gloria, Dumnezeiască,
Fiindc-a răstignit aici,
Răutatea omenească! ! ! ...
Răsplata sa, ca om nou
De dreapta, Domnului, schimbat
E viață, nu ecou
A ceea ce-a abandonat! ...
El nu va fi, judecat
Nici vre-odată, întristat
Ci-n al treilea, cer ajuns
Va fi, veșnic cu Isus! ! ! ...
Tată scump și mamă dragă,
Ce mă așteptați, cu dor
Vin cu suflete, ce-aleargă
Degrabă, la Domnul lor! !
Cu-ndrăzneală-i facem, voia
Și-L rugăm, ca să ne ia
În, Împărăția, Sa,
Că lăsăm aici nevoia,
Pomenirea, câtorva
Cedri tari, copaci Sequoia,
Ca și ura multora...
Truda, mâinilor și-a minții,
Și vâltoarea neputinții.
La capătul văii, umbrei morții,
Purtând” crucea biruinții”
Ne vom reuni, cu toții
Și ne bucurăm, cu sfinții
Cu bunicii și părinții,
În „Țara Făgăduinții„
Ca răsplat-a pocăinții...

Domnul vieții-și ia copiii,
Strânși, sub steagul nemuririi.

Moldovan Pavel
25.12. 2022.


P. S,
AZI, UNIC PĂRINTE-AL MEU
ESTE DOMNUL DUMNEZEU
CĂ EL M-A ALES CA FIU
CU EL VRÂND VEȘNIC SĂ FIU