A fost cândva un om iubit,
Un om iubit de Domnul,
Care, Cuvântul auzind,
L-a împlinit în totul.

Numele lui a fost Ioan;
Era trimis de Dumnezeu,
Să mărturisească despre Lumina,
Venită prin Fiul Său!

Era omul ce-a fost trimis,
Să pregătească terenul,
Pentru Fiul Veșnic,
Coborât din ceruri.

„Pregătiți calea Domnului!”
S-a auzit din cer glasul,
Și Ioan a fost solul,
Care a împlinit mesajul.

A fost trimis de Dumnezeu,
Ca să vestească botezul,
Căința pentru păcate, greșuri,
Și-apropierea de Domnul.

El era prevestit,
Prin Duhul, în vechime,
Isaia vorbise despre el,
Dându-ne de știre.

În ținutul Iordanului,
El propovăduia,
Vestind Împărăția cerului,
Pe oameni boteza.

Mărturisirea păcatelor
Și lepădarea de ele,
Era mesajul lui Ioan
În acea vreme.

Isus, Fiul lui Dumnezeu
Trăia pe-acele meleaguri,
La Ioan veni, să împlinească,
Voia Tatălui, pe veacuri:

El, om fără de păcat,
În Iordan se scufundase,
Și de Ioan fiind botezat,
O temelie așezase!

El n-a avut păcat,
Pentru ce să se căiască,
Dar un exemplu ne-a lăsat,
Ca toți să-l împlinească!

Ioan a fost omorât...
Isus pe cruce răstignit...
Dar botezul a rămas,
De Tatăl fiind pregătit!

Isus din morți a înviat,
În trup omenesc,
Apoi la cer S-a înălțat,
Și e viu în veci de veci!

El, și astăzi mai botează,
Cu Duh Sfânt și cu foc,
Și vrea să-ți pregătească,
Sus în cer, un loc!

Jertfa a fost necesară...
Botezul – e poruncă,
Care a rămas scrisă,
În Sfânta Scriptură!

Botezul a fost și a rămas,
Un sacru Legământ,
Prin botez vei căpăta,
Un alb, curat veșmânt!

Botezul este mărturia
Unui cuget sfânt, curat,
Decizie de pocăință...
Dar, de luptă e urmat!

Însă Isus, ne dă putere,
Să ne putem păstra curați,
Și pentru noi mijlocește,
De greșuri să fim iertați.

Botezul nost’ e pecetluit,
Cu Sângele Mielului,
Confirmat și întărit,
Prin botezul Domnului!

Îți mulțumesc o Tată Sfânt,
Îți mulțumesc Isuse,
Că Tu o cale ne-ai croit,
Și ea la cer conduce!