Secretul vieții

M-am aplecat să înțeleg secretul
Și n-am priceput nici un pic,
E o taină ce naște Universul,
Infinitul imens creat din nimic.

O, Doamne, ți-ai oglindit secretul
În stele, oceane, flori, canioane,
Totul descrie în toate complexul
Creat de minunata divină acțiune.

Tu ești adevărata Cale spre viață,
Tu ce-mparți Dragostea toată,
Tu care iubești fără condiții,
Tu Te-ai jertfit pe lemnul crucii.

Nu pot înțelege în totul secretul,
Pot să te cred pe Tine, Împăratul,
Și-n curând voi înțelege desăvârșit
Secretul vieții din Cerul slăvit.

Tu, Doamne, ești în veci Viața,
Îmi ajunge să accept bucuria,
Când durerea și boala m-apasă,
Mă mângâi cu Cuvântul: Acasă.

Acolo, în Cerul Tău minunat,
Ai pregătit pentru mine palat,
Acolo în sfârșit sunt Acasă,
Ocrotit de Lumina Ta sfântă.

Simion Ioanăș