A picurat un strop de soare pe pământ

A picurat un strop de soare pe pământ
Și-n haină albă a-ncununat totul în jur.
Un strop din Universul strălucitor și infinit
Ne-a mângâiat cu razele și coloritu-i de azur.

E-un strop din treptele spre alte sfere
Călcând spre astrele ce plouă-n infinit
Din timpul nostru efemer e-o evadare
Spre-a Iubirii nimb ce-i veșnic Sfânt.

Să dăm puțin cortina morții la o parte
Ca să vedem spectacolul Vieții de departe
Opriți timpul ce ne minte, pentru o clipă
Priviți spre Infinit, printr-o secundă.

O, de-am ieși din tâmpa noastră închisoare
Și să privim dincolo de lanțurile oarbe
O, de-am evada din negura deșertăciunii
Și să privim cu toți la diamantele Luminii.

Simion Ioanăș