Ca valurile reci să nu te înece,
Când yola ta se apleacă pe ape,
Tu cheamă-L la cârmă pe Rege,
Vei pluti, Căpitanu-i aproape!

De cazi de pe plută în mare,
Și apa-i nespus de adâncă,
Nu te-agăța de bărci amăgitoare,
Ci urcă-te-n genunchi pe Stâncă!

Când unde sărate și-amare
Spre tine se înalță fioros,
De pe faleză vor să te doboare:
Stai ancorat de Stânca ce-i Cristos!

Spre El izbește-n zid furtuna,
Talazuri în van mugesc belicos,
Mareea o conduce luna,
Dar Soare peste mare e Cristos!

Domnul conduce yola vieții tale
Să călărească valuri-balauri,
Și-ți profețește: dincolo de mare
Te-așteaptă cununa de lauri!