Totuși să-ncercăm

Sunt oameni, care afirmă
Că să nu mâncăm”de firmă,”
Și susțin aceștia-n fine:
-Nu mâncați, ce nu dă bine! ! ...
Alții, zic că-i o plăcere,
Să mănânci Choleoptere! ! ...
Nu mâncăm carne deloc,
Pân-avem gândaci în bloc! ! ...


Când în grup
Oameni vânau,
Chiar imenșii
Brontozauri,
Resturi din
Ei rămâneau,
Sau din trup
De dinozaur,
Ele le erau tezaur! ! ...
Oamenilor, și-i hrăneau
Când din peșteri,
Rar ieșeau.
Până ce se terminau,
Uneori le aruncau,
Când unele, se stricau.
Cum, ape erau destule,
Curgătoare, ori mari, lacuri
Se hrăneau, cu scoici și pește
Lovind apa scoțând bule,
Aerul făcând, mici dâre,
Ce din mâluri se ițește.
Când hrana se termina,
Obligându-i a vâna,
Sigur oamenii, mîncau
Și fructe din, abundență,
Poate fructele uscau,
Pentru vremuri, de urgență.
Puneau carnea, în mici gropi
Săpate-n veșnic, ghețar
Sub soare cu ochi miopi,
Care-l încerca-n zadar.
După ce-a trăznit, păduri,
Și-au văzut ce este focul,
Din xilex făceau, securi.
Ca să își atingă, scopul
Doborau cu ele porcul.
Nu pentru-a tăia, cu ele,
Lemnul verde din pădure,
Ci au pus, cu ele locul
Însemnat, pe pietre sure,
Pe pereții unor peșteri,
Unde își făceau sorocul.
Au venit, vremi de răscruce... ,
Făcând pustiu, din pășuni,
Carnea vitelor, se duce
Să-și încerce-n, drum norocul,
Vite mari și oi să urce,
Către munți, să radă totul! ! ...
Oameni, văduviți de carnea
Bun-a ierbivorelor,
Căutau o carne nouă
Cea a rozătoarelor.
Sau porneau, pe-acele urme
Lăsate ca ghid de turme.
Altă hran-au încercat,
Când clima, s-a tot schimbat.
N-aveau hrană, din ogoare.
Totul se usca sub soare,
Fiind secetă prea mare
Sau ape, se prăvăleau
Și în urmă, pești lăsau
În băltuțele, rămase,
Meșterind ace din oase! ...
Găseau pești cu burta-n sus,
Cu-n miros, cum alte nu-s,
Îi mâncau și-așa, de foame
Dar și alte lighioane.
Astăzi, hrana se rărește
Ba teribil se scumpește! ...
Râuri mari, nu mai au pește,
Foame, mare se ivește.
Doar, peste tot, insecte cresc
Și, grozav se înmulțesc,
Într-un număr nefiresc.
Dup-o idee, părând justă,
Nu mai pregătim zacuscă...
Seceta din luni de vară,
Floarea soarelui omoară,
Penurie de ulei,
Ca la multe, cereale
Nu sunt bani dar sunt idei,
Mâncăm, gâze zburătoare,
Crescute-n laboratoare,
La o scară foarte mare...
Scăpăm de obezitate,
Ronțăind, fără-ncetare
Nu mai facem diabet
Și slăbim încet, încet.
Ne scad și grăsimile,
Ne tremură, mâinile
Scade drastic glicemia,
Când vedem, că rozând, câmpia.
Că mâncăm choleoptere,
Cu care prindem, putere.
Nu ce-am pus în gură, spurcă
Chiar, de dă dureri de burtă
Nu vă îndopați carne,
Când insecte-s, trilioane
Chiar dacă stricăm balanța,
Unor păsări, cântătoare
Trăim totuși, cu speranța
Că mai persistăm sub soare...

Nu vă temeți, oameni buni
De lucruri părând injuste! ...
Ioan profețea, minuni
Mâncând miere și lăcuste! !

Moldovan Pavel
14.08. 2022.