Tu mamă de îngeri şi fiică de domn
Prin ploaie şi vânturi răsari din eon
Şi paşii-ţi grăbiţi mă treziră din somn
Amiază târzie 'n spitalul enorm...

Şi-i linişte lină şi frunze pe rând
Se-aştern pe aleea tăcută curând
Şi tu eşti timidă pe bancă de când
Poemă pe mână ţi-o las fremătând...

Şi plouă de-o vreme şi-s tunete-n gând
Şi-i inima pară lumină arzând
Şi mâinile parcă-s mai albe strângând
Sclipiri de poveste aievea rugând...

Şi drumul îţi pare-n lumină diform
Şi ploaia-i de aur de alb uniform
Şi lumile toate-s topite prin horn
Când zările sună răpuse de corn...

************************************

Şi-i noapte pe ţară şi gânduri se-ntorn
În aspre văpăi de iubire pe horn
Şi-n vene-mi răsună aritmicul corn
Tresar şi mă sperii tu fiică de domn...

Şi dacă vreodată o rază plângănd
Îti udă obrazul uscat de pământ
Să ştii că la Poarta Edenului vând
Himere din merele mărului cânt...

***