Urmașii lui Ișmael! ...


Așa cum îngerul
Lui Agar cu fiul
Ei Ismael, la piept,
Rătăcind în, pustiul

Cel fără hotar,
Cu suflet, obosit
Și cugetul precar,

Îi spuse despre, Ișmael
Că doisprezece voievozi,
Vor coborâ din el.
Lucrul acesta
Ce ea, mirată-l auzea


Îi da curaj, în viața
Pe care o-nfrunta.
Urmașii-aceștia-ai lui
De voie, nu cu sila

Trăiau pe teritoriul
Din Șur pân la Havila
Pe-un drum spre-Asiria
Un loc deosebit

Aflat pe-acel pământ,
Cu fața spre Egipt.


Esau și Iacov

Isaac, cum împlinise
Cam patruzeci de ani,
Pe fiica, Betuelei,
Fecioară tare castă

Și soră, lui Laban
O luase de nevastă.
Rebeca, fiind stearpă
Isaac cerea, Domnului,

Să-i dea urmași
Să-i crească,
În bătătura lui! ...
Domnul i-amplinit ruga

Din Slava Sa, cerească
Rebeca, fiind gravidă
Se aștepta să nască.
Copiii se luptau

În pântece mereu,
Ce este între ei
Și, ce împărțeau,
La rugat, să-i deslușească

Pe Domnul Dumnezeu.
Și, El, i-a spus de ce,
Că neamuri diferite
Crește în pântece! ...

Că unul, e mai tare
Altul, mai slab un pic
Din ei, cel mai mare,
Sluji-va pe cel mic! ! ! ...

S-au împlinit zilele
Ca, Rebeca prunci să nască,
Și iată, că doi, gemeni vin
De parte bărbătească.

Și roșu, ca arama,
Cu ochi, ce se-nchideau
Primul un ghem de păr,
Ce-a fost numit Esau.

Ținându-l de călcâi,
Pe micul, născut întâi,
Cu buzele, slab, mov
Se arătă Iacov! ...

Isaac, tatăl lor
Când s-au născut, cei doi
Avea, șaizeci de ani
Privindu-i cu mult dor.



Esau își vinde dreptul
De întâi născut...


Copiii au crescut
Și au ajuns, flăcăi
Esau un, bun arcaș
Călca dealuri și văi.

Iacov, om domolit,
De el deosebit,
Umbla la cort, pe-aproape
Și s-a adeverit
C-ajunge, căi mai nalte! ! ...

Când rupt de oboseală,
Esau s-antors, din câmp,
Iacov fierbea, o ciorbă-ntr-o
Oală de pământ...

O ciorbă, roșiatică,
Și Esau l-a rugat
Flămând și însetat,
Să-i pună-n blid din ciorba

Ce ochii i-a luat! ! ...
S-o mânce imediat.
Isteț, Iacov, i-a cerut
Dreptul de-ntâi născut! ...

Esau, pierduse dreptul
La binecuvântare,
Și astfel și-au văzut
De treburi fiecare...

Ciorba roșietică
Ce-o pomenea și-n somn,
I-aduse lui Esau
Alt nume de Edom! ! ...


Isaac în țara filistenilor
Legământul cu Abimelec


Pe lângă foametea
Din vremea lui Avraam,
Acum au ajuns
La fundul de sac,
O foamete veni,
Și-n timpul lui Isaac.
Care-a plecat, la filisteni,
La Gherar
Să-și asigure, pâinea

Muncind cu amar.
Dumnezeu i s-a arătat
Și i-a poruncit:
-Rămâi aici
Nu merge-n Egipt! ! ...

Trăiește-n țara asta,
Ca un străin, nu pregeta
Că te-nmulțesc atăt,
Că va fi țara ta.

Sămânța, ta, va fi
Cât stelele pe cer,
Ca și pe Avraam
Te voi înstări! ! ...

Când, oamenii-ntrebau
Rebeca de-i soție,
El îi mințea, că-i e soră
Astfel lumea să știe,

Se întâmplase însă
Ca Abimelec
Privind de la fereastră,
Să afle taina lor,
Cum că-i e de fapt, nevastă.

Abimelec fiind
Grozav de afectat,
Să-i poată proteja
În mod adecvat;

Emise porunca-n popor,
Ca oricine-i atinge,
Să fie linșat,
Plătind cu-al său sânge! ! ...

Moldovan Pavel
10.02. 2015.
Alba Iulia