Porumbelul cel Sfânt

Trâmbițele sună, o poartă în cer,
Porumbelul Sfânt se - ndreaptă spre Israel:
-Aduc  mângâiere, apă vie, de sus,
Mireasă iubită, se va întoarce Isus!


Susură  izvorul un cântec de dor:
"-Am văzut Porumbelul dincolo de nor,"
M - a salutat cu multă iubire, de sus,
Aduc Mângâiere, Pace, de la Isus!"


Un vânt mângâie   ușor spicele de grâu,
Șoaptele lui seamănă cu valuri de râu:
-Acest Porumbel alb nu - i de aici, vine de sus,
Aduce balsam pentru răni, de la Isus!


Se leagănă iar în vânt   ramuri de măslin,
Căci ele simt venirea unui sol divin:
-Acest Porumbel alb vine dintr un sfânt loc,
Cu limbă îngerească, sfinte limbi de foc.


Strigă   mulțimea strânsă la Ierusalim:
-Este  o minune, este un sol divin!
Știu că e din cer, și eu cunosc vocea Sa,
"Vino Porumbel  Sfânt", strigă inima mea!