Hai, dar toți

Și dacă toți: și mic și mare, vom purta în noi lumina,
Prin Fiul Sfânt, Divin, Cel Tare, vom fi raza cea senină,

Ce inundă pic cu pic, întuneric depărtând,
Strângând bob cu bob în spic, pace, soare semănând,

Iată secerișul mare, holda-i plină, vremi - sfârșit,
Să răsune: deșteptare, nu e timp de ațipit,

Nu e timp, când vremuri grele se perindă-n orizont,
Să fim farul înspre stele, vestind: clar, deschis si prompt:

Pocăință, alergare, în ce-i sfânt și ce-i divin,
În Sfetnicul Divinul Soare, luci în marele senin!

Și dacă toți, și mic și mare - ce frumos și ce mareț,
Domnului ar fi onoare, mulțumire-n Dar far’ preț!

Hai, dar toți: și mic și mare, tu și eu, un tot în Cel,
Ce-I de la început, Cel Tare, ce venit-a ca un Miel,

Ca Biserica cea sfântă, triumfătoare-n Împărat,
Să lumineze-n pas ce avântă, Eternul fiind, glorificat! ! !