MOISE (2)

Pe-un evreu, netam nesam,
Îl lovea, un egiptean,
Moise, însă-i ținu parte
Lovind pe străin, de moarte.
Ca să nu fie găsit
I-angropat, trupu-n nisip,
Faraon, putând să afle
A fugit viața, să-și scape
Și a mers până taman
A ajuns, în Madian.
Cu toiagul la-ndemână
Se-odihnea, lâng-o fântână.
Au venit fete, vre-o șapte,
Vrând ca turmele s-adape.
Alungate de păstori
Înserau, adeseori.
Moise însă, fără teamă,
Îi lovi și-i luă la goană.
Ietro, tatăl fetelor,
Se mira că vin devreme,
Își dori, acas s-ăl cheme
Și-l chemă, în casa lor
Și, bucuria tuturora,
Ceru mâna, lui Sefora.

Ietro-n, mai puțin de-un an
Preot fiind, în Madian,
Primi un nepot pe cinste
Ce, Gherșom, Moise-l, numise
Era măcinat de-un chin
Fiind acolo, străin. *

* Gherșom=străin în țară

Moldovan Pavel
2019.