1. Ce multe ploi trăite,
Ce-adânci înseninări
Mi-au modelat fiinţa,
Pe sfintele cărări!

R1: Căci fără ploi şi vânturi
Stârnite-n viaţa mea,
N-aş fi păstrat credinţa
Și n-ar fi roade-n ea.

2. Înseninări plăcute
Cu soare blând şi plin,
Le pot gusta frumseţea,
Când nori se duc si vin.

R2: Şi norii şi furtuna
Și ploile când bat,
Sunt toate-aducătoare
De rod tot mai bogat.

3. Fiţi binecuvântate,
Voi ploi din negri nori,
Voi mi-aţi umplut viaţa
Cu veşnice comori.

R3: Voi mi-aţi adus lumina
Și harul de nespus,
Fiţi binecuvântate,
Voi ploi de la lsus!

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 129.