Umblând cu Domnul nu mă rătăcesc,
Nu-s cuprins de 'ntunericul lumesc,
În calea mea nicio prăpastie nu-apare,
Cu îndrăzneală, merg spre 'naintare.

Căci Domnul Isus, cu Slava Lui divină,
Pe al meu drum, e Călăuză și Lumină,
Lumină sunt în lumea-aceasta 'ntunecată,
Cu voioșie, merg pe Calea Dreaptă.

Umblând cu Domnul nu sunt doborât
Când de necazuri sunt lovit numaidecât,
Necazuri arzătoare, greutăți ce copleșesc,
Nu dau înapoi, nu deznădăjduiesc.

Deși firea mereu mă trage jos,
Prin Domnul Isus, Cel tare, glorios,
Ce-i mai mare ca orice și e Conducător,
Prin El voi fi mereu biruitor!

Umblând cu Domnul, de rușine nu sunt dat
Când, prin oameni, de cel rău sunt provocat,
Eu știu, în al meu cuget, cum să accționez
Ca voia celui rău să nu favorizez.

Căci Domnul Învățător îmi dă înțelepciune
Să pot învinge răul doar prin fapte bune
Pentruca eu să cresc ca un fiu ceresc,
Să fiu mărturie pe tărâmul pământesc.

Umblând cu Domnul, niciodată nu mă tem
Fie de moarte, întuneric și orișice blestem
Și nici de-arzătoarele săgeți ce vin dela Satan;
Ci 'naintez curajos ca un oștean!

Astfel sunt mereu plin de speranță
Și sufletul meu este în siguranță
Căci umblu cu Domnul! Și-ntr-o zi mă voi trezi
Umblând cu El în Rai pe străzile-aurii!