Și ce vei spune când înaintea Cerului
Vei sta doar tu în fața Domnului?
Vei sta și vei vedea ca-ntr-o oglindă
Și faptele, și inima-ți plăpândă? ...

Și cum vei face să recoși greșeala?
Și cum să faci să nu îți mai vezi vina?
Și simți atât de mult regret în tine
C-ai vrea din nou să se mai scrie-un mâine.

Dar mâine nu, nu va mai fi!
A fost și ieri, și fiecare zi.
Însă-a trecut și s-a scurs în zadar
Căci tu n-ai vrut să crezi: El vine iar!

Erau cuvinte scrise de demult,
Sunau ciudat, în vasul tău de lut.
Vas ce voia să fie prelucrat
Dar n-auzea chemarea de-mpărat.