Așteptăm cu mic, cu mare,
Să vină roua, cu a ei ploaie!
Să vină roua mult așteptată,
Să ude pământul încă o dată,

Ca roua de dimineață,
Care se vede pe verdeață,
Care picură strop cu strop
Și cade pe pământ jos.

Așa așteptăm îndată,
Roua, care dă viață!
Să picure pe pământul uscat,
Să încolțească pământul semănat.

De aceea, în rugăciune stăruim
Să primim roua, să ne hrănim.
Stăruim cu mic, cu mare,
Ca pământul să încolțească cu ale lui roade.

De aceea este așteptată
Roua, care aduce viață,
Căci numai roua aceasta ne va înviora
Și va face să tresalte inima ta.

Poate că dimineața a venit,
Și roua pe pământ nu s-a găsit!
Și Duhul Sfânt Se lasă așteptat,
Ca pământul să înseteze mai cu drag.

Și atunci când, pământul cere cu insistență,
Ca Domnul să reverse,
Roua va coborî din belșug,
Peste pământul care nu mai fusese ud.

Iar ca roua să coboare,
Trebuie ca pământul să dorească a lui ploaie,
Trebuie să tânjească mereu,
După Duhul lui Dumnezeu.

Și atunci dimineața se va arăta,
Și pământul va fi ud atuncea!
Căci Dumnezeu va da din belșug,
Roua Duhului cel Sfânt.

Este promis de Dumnezeu,
Căci va veni la Cuvântul Său,
Dar trebuie ca pământul să înseteze,
Ca Duhul Sfânt să se reverse.

Dacă pământul nu e însetat,
După Duhul cu adevărat
Dumnezeu nu va trimite niciodată,
Ploaia mult binecuvântată.

Este o rouă minunată,
Care va veni odată
Pentru tine si viața ta
Dacă tu dorești lucrul acesta.

Poate prea mult ai însetat,
După rouă ca niciodat'
Prea mult dorește sufletul tău,
Roua lui Dumnezeu.

Și poate nu a venit,
Dar dorești nestingherit!
Dorești ca pământul să fie adăpat,
La porunca Celui Preaînalt.

Dumnezeu îți va da,
A promis lucrul acesta
Trebuie numai ca să însetezi,
Și Cuvântul Domnului să îl crezi.

Amin