Cineva de sus
De la polul plus
Veghează diseară
La steaua polară.
Cineva care când
Aici pe pământ
Am fost la necaz
El ne-a mângâiat
Cu aripi de înger
Pe frunți și obraz.
Carele ne-a purtat
Ca pe-o cruce-n spate
La ceasul cel rău
La ceasul cel greu
De singurătate.
Cineva pe care noi
Nici că l-am văzut
Dar l-am cunoscut
Și l-am perceput
Că a fost cu noi
La greu și nevoi
O boare de vânt
Lin cutreierând
Ceru-n lung și-n lat
Și-n gândul curat
Sfântă luminare
Și cuminecare
Har din Duhul Sfânt
Tată și Cuvânt.