De nu priveai Isuse scump spre mine
Când rătăceam şi fără ajutor
Plângeam în drum, căci nu ştiam de Tine,
Eu, nu aveam nicicând un Salvator.

Când raze de lumini scăldate-n soare,
A bucuriei plinătăţi de sus,
Mi-ai presărat în suflet, cu ardoare,
De-atunci, ce prieten scump îmi eşti, Isus!

Plângând de-atâta dulce fericire
Sub raza jertfei ce m-a ispăşit,
Am cunoscut sublima Ta iubire
Când sufletul prin sânge mi-ai albit.

Deva, 11 Aprilie 1963