POARTA DE AUR

Ezechiel 44:1-2
M-a dus înapoi la poarta exterioară a Lăcaşului, care dădea înspre răsărit, dar era închisă. 2 Domnul mi-a zis: „Poarta aceasta va rămâne închisă şi nu va mai fi deschisă! Nimeni nu va intra pe ea, căci Domnul, Dumnezeul lui Israel, a intrat pe ea; de aceea va rămâne închisă.


Ceaţa dimineţii coboară pe Vale,
Palmieri somnoroşi mângâie pe cale,
Ramuri se unduiesc, şi se şi închină,
În fata Soarelui ce are să vină!


Iar vântul aleargă spre Ierusalim,
Ca un sol măreţ al Regelui divin,
Răsună puternic al vântului sofar;
În faţa porţii opreşte, ca la hotar.


-''Ierusalim frumos al sufletului meu,
Cu Poarta închisă aştepţi pe Dumnezeu?
Se apropie Regele, e pe asin alb, călare,
Închisă este Poarta de la intrare!


Înfloresc măslinii, crinii albi din Vale,
Şi pietrele pe drum strigă osanale,
Se deschid bobocii de crin cu iubire;
Închisă e Poarta pentru Mântuire!


Poartă de aur, deschide-te duios!
Căci, pe aici, va trece Marele Cristos!
A învins moartea, a învins şi marea;
În cer şi pământ, El este Salvarea! ''



Răsună al vântului sofar, duios;
-''Acum, este aproape pasul lui Cristos!
Deschide Poarta de aur a cetăţii!
Ramuri aşterne pentru Domnul vieţii! ''



Isus iar va veni, dar pe argintii nori,
Cu oastea Sa măreaţă, odată, în zori,
Dar vocea Sa cerească îţi va spune aşa:
-'' E prea târziu! Eu sunt Alfa şi Omega! ''