Trec curcubeie ...
Prin fața ochilor mei,
Isus e-nconjurat de oi și de miei,
Stau-ngrămădiți în căldura-divină,
În ascultare ca-n seara de Cină.
Pe-o oaie o poartă pe umeri,
Un miel bolnăvior îl strânge în brațe,
Durerea-i alină.
Rostește cuvinte de turmă-știute,
...Le rumegă oile; sunt fericite.
E cald ca în cer și e bine...
Păstorul lângă El turma Își ține.
...Se văd de departe...
Rotind corbii negri...
Dau târcoale-n croncănit-dușmănesc,
Scoțând șuieri lungi de-amenințare,
Între ei asta-și-cricesc.
-De i-am putea despărți de Păstorul
Ce-i poartă pe brațe-n iubiri-dumnezeiești!
Dar ei stau neclintiți, parcă-s țesuți!
Parcă-s-mpletiți, stau lipiți,
În al Duhului Sfânt-Fiorul,
Degeaba le tot dăm negru-ocolul...

**
Îi privește cu drag; îi scaldă-n dulceață.
Îi poartă pe brațe; în iubiri îi răsfață.
Neclintita Sa turmă stă cu fața spre Domnul,
Asteaptă semnalul:
-Să mergem spre-Acasă!

28 martie 2016
SandaTulics