Binecuvântare copii

Lăsați copilașii să vină la Mine. Iar glasul Tău se aude,
Să nu-i opriți, ci pilda lor vă fie, o cercetare aprinsă,
De nu sunteți ca ei,rugați ca pocăința să vă ude,
Ca să aveți în ziua aceea, Împărăția Mea, deschisă.

Spuneți-le de Măreția Mea ce-a luminat a voastră pribegie,
Cum zalele de lanțuri vi le-am rupt cu a Golgotei Iubire,
Spuneți-le de hrana ce v-am dat-o, de Mana cea cerească,
Vorbiți-le de Canaan, de-or vrea o veșnicie să trăiască.

Vorbiți-le de Domnul, să-L poarte-n suflet și în gând,
Căci El e fericirea, în pribegia lor pe acest pământ,
Căci El ne poate da lumină; Divin Îndrumator!
Doar El e călăuza noastră ce stă în stâlp de foc și nor.

Spuneți-le divinele porunci ce le-am rostit pe Munte,
De Legământul Vieții, ce a fost sfințit prin suferințe crunte,
De vor păzi Cuvântul Meu până în zorii dimineții,
Își vor vedea un nume nou, ce îl voi scrie în cartea vieții.

Numele Meu cel sfânt, pe ușiorii casei tale să îl scrii,
Copiii tăi să îl citească în tine, ca pildă vie să le fii,
Învață-i teama cea divină, ca pe un levit în locurile sfinte,
Ce își găsește fericirea în templu, slujind divinele cuvinte.

Slujind divinele-Ți cuvinte, ca preoție sfântă la altar,
Îți cerem, Doamne, îndurarea Ta în numele Iubirii,
S-o torni peste acest copil gingaș, născut prin Har,
Ca să-i sădești cărarea vieții cu floarea mântuirii.

Îmbălsămat în ruga noastră, înalță-Ți fața Ta divină!
Ca să-l păzești de tot ce-i rău, lumina Ta să vină,
Să pui a Ta pecete pe mintea lui, să nască ascultare,
Pentru Cuvântul Tău, să-Ți fie pe pământ un slujitor în care,
Îți vei găsi plăcerea; Revarsă binecuvântare!
Peste altarul Tău, peste noi, toți;
Primește a noastră închinare!