Printre roadele lăsate
Chiar de Duhul Sfânt în Inimi,
Este şi roada răbdării,
Spre folosul mântuirii.

E frumoasă selectarea
Şi enumerarea toată,
Dar răbdarea ca şi roadă,
E-n trăirea cea curată.

Unii vin dând mereu sfaturi:
"Rabdă-n clipa de-ncercare!"
Dai să rabzi, trebuie putere,
Şi să ai pe Domnu-n tine.

Trebuie să ai legătură
Cu Domnul în viaţa ta
Ca să-ţi dea din cer, putere,
Şi răbdare în lupta grea.

Că degeaba începi cu bine,
Lupți şi azi, şi lupți şi mâine,
Dar în clipa încercării,
Nu mai ştii ce este bine.

Ce răbdare mult aleasă,
Ne-a trasat Domnul Isus
Prin jertfa de la Golgota
Când pe cruce-a fost străpuns.

Chinuri mari, adânci, și grele,
Străpungeau şi viața Sa
Să ne scape de la moarte,
Numai prin răbdarea Sa.

Și ce greu I-a fost pe cruce
Când sulița L-a străpuns...
Când zicea că-I este sete
Și alin nu I-au adus.

Sângele salvării și-astăzi
Dă iertare tuturor,
Care vin cu pocăință,
La Mesia, Salvator.

Au fost mulți de-a lungul vremii
Ce-au răbdat pentru Hristos
Chiar și Iov ne-a dat dovadă
De un om victorios.

El a răbdat încercarea,
Greutăți mari zi de zi,
Pagube, dureri și lupte
Și vești rele și urgii.

Cernerea lui a fost mare,
Satan a avut un gând
Să Îl facă să blesteme
Chiar pe Domnul Cel Prea Sfânt.

Dar răbdat-a! Ce putere,
I-a dat Domnul Savaot!
Prin această grea durere,
Ce a trecut Acest Om...

Biruința se citește
Clar, în filele Scripturii
Căci S-a lăudat cu El
Tot mereu de-a lungul vremii.

I-a dat Domnul și răsplată;
Greul i-a fost răsplătit,
Paguba recuperată,
Izbăvirea a venit.

Nu luați la întâmplare
Când ne cere Duhul Sfânt
Să răbdăm în încercare
Că e tot după Cuvânt.

Şi în tainele răbdării
Vom desluşi zi de zi,
Din comorile credinţei
Ce duc înspre veşnicii.

O, ce har e pentru cine
Învaţă, că a răbda,
Nu e o ruşine-n viaţă,
Ci e biruinţa sa.

Îmi aduc aminte bine
Când, cu ani mai mulţi în urmă,
Îmi spunea Domnul într-o noapte:
"Rabdă fiică pân' la urmă!"

Înştinţarea-ceia dată,
Parcă m-a-mpins de la spate...
Ca să trec biruitoare,
Prin noianul greu de lupte...

Mi S-a arătat în taină
Cum răbdat-au sfinţii Săi...
Şi să rabd, îmi e menirea,
Pân' vor trece norii grei.

Şi-au trecut, venea un soare
Apoi iarăşi nori erau,
Dar ieşeam biruitoare
Când valuri mari năvăleau.

N-am prins niciodată firul
Ca la capăt să fi-ajuns
Capătul e sus, la Domnul,
Și în brațul Său străpuns.

N-ați vrea azi o mijlocire,
Dragii mei, a înălța?
Să ne dea Domnul răbdare,
Căci e lupta foarte grea,

Şi-L cerem pe El alături,
Pentru mame pe pământ,
Şi El să ne dea răbdare,
Şi în vorbă, şi în gând.

Prin răbdare să învingă
Orice greu din casa lor
Să nu cadă cumva răpuse...
Domnul să dea ajutor.

Răbdare să dea din ceruri
Şi la cei din suferinţi
Pân' se scrie „Vindecare!“
Sau cunună printre sfinţi.

Răbdare să dea la tineri;
Răbdare, şi la bătrâni.
Răbdare... şi doar răbdare.
În viaţa de creştin.

Vremea este pe sfârșite
Zorile se vor ivi...
De răbdăm pentru credință,
Domnul ne va răsplăti.

Şi martirii de pe vremuri,
Prin răbdare-au câștigat
Bătălia printre fiare...
...Cu cât har i-a-ncununat...

Nu ne putem pune alături ,
Dar nu ne lăsăm învinşi...
Domnul Dumnezeu din ceruri,
Cu harul Său ne-a cuprins.

Ştim că va veni şi ziua
Izbăvirii cu mult har
Răsplătită-o fi răbdarea
Veşnic, cu un mare dar.

Cea mai scumpă 'a fi-ntâlnirea
Cu al nostru scump Isus
Care prin aşa răbdare,
Izbăvire ne-a adus.

Lacrimi de bucurie
Ochii nostri vor vărsa
Şi Domnul, cu mâna sfântă,
Pe toţi ne va-nviora.

Domnul să ne dea răbdare
La toți câți aici venim,
Slava Lui să Se coboare
Peste cel zdrobit şi frânt.

Chiar dacă ea stoarce lacrimi,
Chiar dacă e grea de dus,
Hai s-o ducem pân' la capăt,
Cum a dus-o și lsus!

S-o primim cu bucurie,
Ca o salbă de erou
Căci va străluci odată
În Ierusalimul Nou.

O, răbdare... O, răbdare...
Binecuvântată eşti!
Raza-ţi vine de departe...
De pe plaiuri mari, cereşti...

Când va veni Domnul nostru
Nu mai trebuie să răbdăm;
Dar azi, cu răbdare-nvingem,
Lupta grea din Babilon.
Amin.