Eşti binecuvântată, eşti mamă şi soție,
Cu drag aduni în juru-ți copiii, rod ceresc,
I-ai îndrumat în viață, cu gând la veşnicie,
Eşti fericită, mamă, căci mult ei te iubesc.
Iubită eşti de omul ce Dumnezeu Preasfântul,
Ți l-a ales pereche, la bine şi la greu,
Dar mai presus de toate, e-n viața ta, Cuvântul
Ce-ți luminează calea, prin har de Dumnezeu.

Uniunea, căsnicia ți-e binecuvântată,
Căci ai dorit sfințirea, trăind curat, frumos,
Slăvit să fie Domnul şi dragostea de Tată,
Căci S-a-ndurat de oameni, jertfindu-L pe Cristos!
Să fii iubită soră, de brațul Său purtată,
Slujeşte-I cu credință chiar dacă drumu-i greu,
De mare e povara, să nu uiți niciodată,
Un abur este omul, dar veşnic Dumnezeu!

De-aceea, azi când viața-ți şopteşte: Tu, femeie!
Creată eşti din coasta bărbatului Adam,
Supusă fii, modestă, un jar şi o scânteie,
O floare de muşcată, în glastra de la geam.
Să te iubească soțul cu dragoste fierbinte,
O sfântă să te vadă ai tăi copii mereu,
În toate să dai slavă Divinului Părinte,
Căci eşti iubită, soră, de Însuşi Dumnezeu.

Corola existenței astăzi e mai bogată!
Mai ieri erai copilă, dar anii au trecut,
Când ai credință-n suflet şi inima-i predată,
Nu pui la socoteală ceva ce n-ai pierdut.
Socoate bucuria de-a fi soție, mamă,
O candelă aprinsă, parfum de nard curat,
Chiar dacă firul vieții aici jos se destramă,
Te-aşteaptă veşnicia cu Cel ce te-a creat!

11/03/15, Barcelona-Lucica Boltasu