Venise cu „Zorii zilei”
BUNĂTATEA în pragul „porții”
Dar lipsind „toiagul milei”
Au zvârlito în poala „sorții”.

Tot umblând ea zi și noapte
Căutând în van dreptatea,
S-a zădărnicit, departe...
Și-am rămas cu răutatea.

Dacă mila s-a pierdut,
La fel biata bunătate,
Dreptatea n-a apărut...
Minciuna-i stăpână-n toate!

Răutatea, neadevărul
Și minciuna acum se-adună
La sfat spre-a croi traseul
Că și viața-i o minciună!

Iată cum arată lumea
Vremurilor noastre „grele”,
Însă știți care e culmea?
Că ne complăcem în ele!

18/01/2015*Ioan Hapca