În mine-i un potop de ape, Cutremure în mine-au loc Isuse, când Te simt aproape, Iar apa se transformă în foc Și focu-i un izvor, să mă adape... Dar tot nu înțeleg deloc De ce mă cercetezi cu-așa agape...
Adevărata artă are darul doar de a sugera, de a contura, de a răspândi parfumul inimii....Această poezie scurtă și foarte cuprinzător creștină, despre dragostea „Agape” este suficient de mare....pentru că nici un poem mai mare decât „Luceafărul” n-ar putea epuiza dragostea infinită a Domnului...
Isaia 1:18Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna.
Domnul sa va binecuvinteze! frumoase si intelepte versuri!