FARADELEGEA NU TE DOARE?...

*
Nu te mustră cugetul?... Fărădelegea nu te doare?
Nu simţi inima cum geme... cum strigă după iertare?
Poverile nu te apasă... nu simți a morții sufocare?
Nu-ți râvnește sufletul... a luminii splendoare?

Deschide-ți inima... azi... să intre mântuirea în ea.
Nu simți cum se zbate?... Viață veșnică... ea... vrea.
Isus... a părăsit slava Sa... izbăvirea... ca să-ți dea.
Din imensă iubire... a plătit... ce păcatul tău cerea.

Păcatele noastre... moartea... cereau ca plată.
Pe cruce... Isus... revarsă harul... numit iartă.
Și a învins... în viața ta... moartea blestemată.
Tu așează... la altar... rugăciunea necurmată.

Iubirea... din Sânge Sacru... în numele dreptății,
S-a revărsat pe deplin... în șuvoiul bunătății...
Țesută cu migală... blândețea-n iubirea divinității,
Ne umple viața... cu lumina vie... a demnității.

Nu te mustră cugetul?... Fărădelegea nu te doare?
Nu simţi inima cum geme... cum strigă după iertare?
Ceas de ceas... viața... râvnește a iubirii candoare...
Cununa faptelor bune... fie-ne... a luminii splendoare.

Deschide-ți inima... lasă-L pe Isus... să intre în ea.
În locul morții... iubirea imensă... ți-a dat învierea.
Deschide-ți azi inima... să intre în ea... mântuirea.
Nu simți cum se zbate?... Viață veșnică... ea vrea.

Amin!