Parcă a fost ieri când m-ai iertat,
Păcatul mi l-ai îngropat,
Copilul tău Tu m-ai luat,
Și inima Tu mi-ai vindecat.

Cuvântul Tău m-a fascinat,
Și învățătura lui mi-a dat,
O viață nouă, un impuls,
Iar pentru mine a fost de-ajuns.

Mă străduiesc să n-am păcat,
Să mă căiesc m-ai învățat,
Și cumpătat aș vrea să fiu,
Să te mândrești cu al Tău fiu.

Aș vrea să-Ți spun, o, Tată drag,
Că Te aștept smerit în prag,
Să Te urmez oricând aș vrea,
Acum și-n veci și pururea.