Ție, puternic Creator,
De viață pururi dătător,
Zidirea toată de sub soare
Îți cântă imn de sărbătoare.

Ție - parfumul florilor
Și foșnetul pădurilor,
Tăcerea văilor smerite,
A munților stihii pornite.

Ție - roșeața zorilor
Și murmurul pâraielor,
A leului flămând strigare,
A gâzei muncă din cărare.

Și eu, un copilaș plăpând,
Ție mă plec așa zicând:
„Sunt viu doar prin a Ta suflare;
Primește și a mea cântare!”