Trăind o dublă toamnă
Autor: Viorel Balcan  |  Album: Taine care vorbesc  |  Tematica: Slujire
Resursa adaugata de viorel1977 in 21/11/2013
Trăind o dublă toamnă

Prin negura ce curge, prin crengi posomorâte,
Imagini deslușesc, frumoase și urâte.
Nu-s umbre ce se-nfruptă, cu-a toamnei goliciune,
Sunt triștii copaci, ce plâng de goliciune.

Privesc apoi spre lutul, ce țipă-a fi lipit,
De negura lumească, atunci când e-ncolțit.
Și-ncerc să fug de umbre, ce sunt amăgitoare,
Ținându-mi iar privirea, către albastra zare.

Sub mantie de brumă, ce naște iar fior,
E o lume de decesuri, ce-aproape toate mor.
Râvnesc parcă copacii, din rădăcini să fugă,
Să prindă primăvara, din urmă s-o ajungă.

Nici eu nu-s mai departe, de oarba lor voință,
Câți ani n-am înțeles, ce-nseamnă,, pocăință’’.
Doar crezul fluturat-am, ca pe un steag pe pod,
Și-atâția ani copacul, mi-a fost lipsit de rod.

Sunt mulți ce nu le plac, a toamnei rece palmă,
Când pentru alții e slută, iar pentru unii mamă.
A împărțit din miere, cu cei care muncesc,
S-au bucurat de fagur, și cei ce trândăvesc.

Sunt lucruri care mint, și sorb a noastră minte,
Că veșnicia poate, e joc doar de cuvinte.
Și câte toamne-au fost, ce mult m-am îmbătat,
Cu mustul neștiinței, ce mult m-am înșelat…

Privesc din nou pe geam, la burnița de-afară,
Și mă întreb cum poate, pe umeri de o cară !
Nu-i moft și nici osândă, că-i rece sau bizară,
Așa-i lăsată dânsa, ca an de an să-apară.

La fel ca anotimpul, cu ploaie și cu ceață,
E ființa omenească, fără Isus în viață.
Mă bucur ce aduce, și o numesc chiar Doamnă,
Regret căci am trăit, mulți ani o dublă toamnă.

Viorel Balcan 9 noiembrie 2013





Esti binecuvintat de Domnul cu un talent deosebit !Aai usurinta in exprimare, iti gasesti cuvintele usor, ai un vers deschis plin de culoare, peisaj, care transmite convingator ceea ce vrei sa spui ,dar in scris. Daca tu, ti-ai scris gramatical toata poezia fara ajutor...n-am cuvinte. Asculta-ma bine! Iti scriu ca unui copil;Stai linga Domnul smerit ,fericit asculta-L sa-Si desavirseasca si prin tine ceea ce ti-a dat de lucru!
Slava Domnului!
Adăugat în 21/11/2013 de sanda_tulics
„Începutul înțelepciunii”, două toamne în antiteză,regretul pentru toamnele fără rod, dăm slavă Domnului pentru trezire și transformare.Dumnezeu să te binecuvinteze, frate Viorel,să-ți acorde
un timp lung și frumos pentru o rodire bogată.
Adăugat în 22/11/2013 de ana_haz51
Eu traiesc o dubla toamna, toaman de afara si toamna vietii, dar multumuesc Domnului ca am primit intelepciune de la El sa inteleg lucrurile asa cum sunt iar gandurile mele sa fie orientate numai spre Domnul Mantuirii.
Adăugat în 22/11/2013 de florenta.sarmasan
O poezie superba, superba! Ma bucur cand citesc asemenea versuri frumoase si bine construite. Se pare ca v-ati intrecut pe d-voastra cu aceasta poezie - Felicitari!
Se simte un iz de melancolie in aceasta destainuire sufleteasca, ceea ce ii da un farmec aparte.
Adăugat în 22/11/2013 de francu.cristina
Versuri mature, sub sfanta binecuvantare a cercetarii si caintei, fii binecuvantat!
Adăugat în 22/11/2013 de floridinmaracineni
„Nici eu nu-s mai departe, de oarba lor voință,
Câți ani n-am înțeles, ce-nseamnă,, pocăință’’.
Doar crezul fluturat-am, ca pe un steag pe pod,
Și-atâția ani copacul, mi-a fost lipsit de rod.” Mă regăsesc și eu, din păcate, în aceste versuri. Să ne rugăm să avem toamna vieții bogată și în roade ale pocăinței, ale Duhului. Frumoasă poezie!
Adăugat în 22/11/2013 de loredanam
Nu am cuvinte, să vă mulțumesc, creștini în inimă, și suflet ! Domnul Isus, să fie lauda noastră mereu !
Adăugat în 22/11/2013 de viorel1977
si ce deranjeaza frumoasele si fericitele mele cuvinte cu privire la poezia ta de nu afisezi comentariul? e ceva rusinos in el si eu nu stiu?sunt numai sincere aprecieri si bucuria evolutiei tale.
Adăugat în 22/11/2013 de sanda_tulics
Statistici
  • Vizualizări: 641
  • Export PDF: 4
  • Comentarii: 8
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni