Întoarce-mă-n origini, Tată
Autor: Lucica Boltaşu  |  Album: Pulbere de stele  |  Tematica: Zidire spirituala
Resursa adaugata de lboltasu in 27/03/2013
Întoarce-mă-n origini, Tată, la starea mea umilă
Și modelează, înnoieşte, ființa mea fragilă,
Să pui Tu, Doamne-nțelepciunea, mai sus de orice vrere,
Să știu să ocolesc genunea, când nu mai am putere.

Întoarce-mă-n origini, Tată, să-nvăț ce-i ascultarea
Și-ntotdeauna să-Ți fac voia, să îmi îndrepți cărarea,
Când răzvrătirea mă încearcă, nuiaua folosește,
Căci mare preț are mustrarea, când firea mea, greșește.

Întoarce-mă-n origini, Tată și dăltuiește-n mine,
Natura sfântă, zarea-albastră și sferele divine
Și-atunci când Duhul Tău m-animă, să-Ți înțeleg lucrarea,
Să îmi doresc să fiu ca Tine, să-mi corijez purtarea.

Întoarce-mă-n origini, Tată, să fiu slujit de îngeri,
Cuvântul să îmi fie sprijin, când trec prin văi de plângeri,
Căci neascultării, răzvrătirii, Tu îi vei da răsplată,
Să nu laşi Doamne nepăsarea, de Tin´să mă despartă!

Întoarce-mă-n origini, Tată, să fiu iar făr-de vină,
E mult prea mare suferința și duhul meu suspină,
Mai lasă gram de îndurare, din marea Ta iubire
Și transformat deplin, s-am parte, de har și mântuire.

27/03/13, Barcelona
O predare totala,la dispozitia Domnului, pentru o innoire Dumnezeiasca.Curata ruga, fi mingaiata, si unsa de Duhul Sfint!Sarbatori numai in Lumina Cereasca!
Adăugat în 27/03/2013 de sanda_tulics
Cred că ese vorba despre procesul naşterii din nou. Greşesc? Dumnezeu lucrează prin Cuvântul Său şi prin Duhul Său cel Sfânt la dăltuirea caraacterului nostru ca să ne transforme întru asemănarea chipului Fiului Său. Frumoasă poezie.
Adăugat în 27/03/2013 de stefanculda
Starea originara este cea de nevinovatie, inocenta.. Domnul sa va innoiasca inima, sa fie iar de copil!
Adăugat în 27/03/2013 de loredanam
Minunat!
Amin! Amin!
”Mai lasă gram de îndurare, din marea Ta iubire
Și transformat deplin, s-am parte, de har și mântuire.”
Binecuvantari!
Adăugat în 27/03/2013 de fidelitate
A ne întoarce la origine înseamnă:
1)A fi ca la început: “un om” într-o grădină şi “Dumnezeu”; o permanentă stare de părtăşie cu Divinitatea. “Un om” creat după chipul şi asemănarea Creatorului. Nimic altceva…
2)A fi ca la începutul vieţii de credinţă: un suflet născut din nou prin jertfa mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu, plin de dragoste, o dragostepână la sacrificiu.
Adăugat în 27/03/2013 de francu.cristina
Draga Cristina, imi place cum ai punctat, imi place ca ai inteles esenta mesajului. Fii binecuvantata!
Adăugat în 27/03/2013 de lboltasu
Statistici
Opțiuni