Eram rătăcitor în lumea de suspine,
Un călător pribeag, pornit spre nicăieri...
Când m-ai găsit Isuse şi m-ai chemat la Tine
Smulgându-mă din groapa de lacrimi şi dureri!

Eram aşa de singur, sărac şi părăsit...
Doar eu şi-al meu păcat ce mă purta spre hău...
Dar m-ai luat în braţe... mi-ai spus că sunt iubit
Şi preţuit de Tine... Stăpân şi Dumnezeu!

Şi-ntreagă viaţa mea s-a transformat în soare...
Călăuzit de Tine mă-ndrept spre veşnicii...
Mă porţi spre iarba verde în susur de izvoare
Şi-asculţi cu luare-aminte suspinul inimii!

Ce sfântă fericire... ce har fără sfârşit...
Să spui întregii lumi că ai un Dumnezeu
Ce mai presus de toate pe tine te-a iubit
Şi azi te cheamă fiu... în sfânt poporul Său!!!

Vulcan-16-02-2013
Mary