INIMA SOARBE DIN RAZA DE LUMINĂ!


Când negrul păcat roade inima ta,
Şi sufletul trist, abia de mai respiră,
În nepăsare, omule, nu mai sta,
Păcatele din moarte inspiră.

Inimă, privește raza de lumină,
Ce pacea senină o revărsă toată,
Soarbe din ea, să fii fără vină,
Împodobită de iubirea-înflăcărată.

Potoleşte-ţi setea, bea din apa vieţii,
Vino la crucea Sfântului Mântuitor!
Veșnicul Soare în roua dimineții,
Te poartă pe brațele Sale, ocrotitor.

Sufletul din beznă ţi l-a chemat.
Închină-te Lui, o viața întreagă,
De robia păcatului să fi spălat,
Să rupă lațul, ce de moarte te leagă.

Pe firul veacurilor, de mult apuse,
S-a strâns, un şir aprins de ură.
Iubirea jerfindu-Se la cruce, aduse
Sufletelor alinare, din lumina pură.

Inimă, soarbe din raza de Lumină,
Să fie viața ta, de dragoste cuprinsă!
Un nou orizont fără urmă de vină,
Pregătește Isus colo sus, masa-ntinsă.
Amin