Zdrobeşte-mă, Doamne!
Autor: Mara56  |  Album: fara album  |  Tematica: Zidire spirituala
Resursa adaugata de Mara56 in 03/01/2013
Să-ţi aduc jertfă, Doamne?!
A trecut vremea meilor frumos mirositori,
în focul de pe-altar…

Să-ţi depun la picioare daruri preţioase?!
Nu am aur Doamne, iar smirna s-a uscat şi…
nici negustorul de tămâie n-a mai trecut prin sat.

Şi totuşi, Doamne, poate că… dacă m-ai ajuta
(căci fără Tine… ce pot eu?!!!)…
Deschide-mi ochii Doamne, şi-am să găsesc ceva…
în dar ca să îti dau…

Doamne! Ridică-Ţi călcâiul!
Sub el, eu îmi voi pune Mândria…
Zdrobeşte-o Doamne! Ţăndări fă-o!
Ca să-mi rămână… Umilinţa…
Fecioară pură, ochi plecaţi, mai mult decât modestă…
Pe ea Doamne, Ţi-o voi aşterne la picioare,
Ca dar al meu, de bună-voie…
mult mai de preţ decât… tot aurul din lume.

Dar… nu-mi pare de ajuns. TU… meriţi mult…
cu mult mai mult, Doamne!
Invidia, răutatea, minciuna şi altele la fel,
tot ce în mine găsesc rău, mă lasă Doamne…
să le aşez… tot sub călcâiul Tău. Şi…
zdrobeşte-le… zdrobeşte-le încât…
praful şi pulberea de ele să se-aleagă…
Ca să-mi rămână… Smerenia…
Fecioară bună şi curată, cu sufletul…de doru-ŢI tremurând.
Pe ea, Ţi-o voi da… drept dar mirositor…
Cu un parfum mai delicat ca smirna şi tămâia!

Şi totuşi…
nu-i de-ajuns! Voi mai găsi ceva!
Credinţa, Doamne, Ti-o dăruiesc mereu, dar…
nu de tot. Vreau s-o păstrez intactă,
deşi-i… tot darul Tau.
Nu-i încă pregătită… mai vreau s-o lustruiesc…
mai mult… şi încă şi mai mult, încât…
mărgăritarul cel mai ales… în faţa ei…
să pară… şters.
Iar când la Tine-ai să mă chemi…
cu mâna goală să nu vin.
Pe ea Ţi-o voi aduce-n dar,
ca ochii să-Ţi încânte şi inima să-Ţi veselească.

Deci… un alt ceva să mai găsesc în dar ca să îţi dau…
O, Doamne! Acum ştiu de ce nimic nu-i de ajuns…
Te rooog, Doamne, mai ridică-Ţi înc`o dat`călcâiul…
Sub el… să m-aşez eu, iar TU…zdrobeşte-mă.
Zdrobeşte-mă… zdrobeşte-mă Doamne, bine de tot…
Nimic din vechiul “eu” să nu-mi rămână…
Zdrobeşte-mă cum sunt zdrobiţi… strugurii în lin…
Şi cum din ei nu mai rămâne, decât…
lacrima… rubinie şi curată…
TU… fă din mine fiinţă nouă… doar Voia Ta gata să facă…
Nimic mai mult nu-mi doresc… Tată!



A M I N

Am ascultat la biserică mai multe predici cu tema - zdrobire - şi ca de fiecare dată acasă meditez la ceea ce ascult6 şi încerc să raportez la mine. Atunci am avut o revelaţie, anume că nu voi reuşi să ating niciodată perfecţiunea, în nici un fel,l deoarece singurul perfect este Dumnezeu şi slăvit fie Numele Lui pot spune că mi-am găsit pacea. Desigur am constatat cât sunt de imperfectă. Iar dacă perfecţiunea mi-a fost clar că nu o voi atinge niciodată, dorinţa de a fi o fiinţă nouă, cu adevărat schimbată după voia cea sfântă a Tatălui ceresc s-a trezit în mine mai puternică şi m-a inspirat să scriu aceste modeste versuri.


Amin ....faina poezie sa compui incontinuare pentru Domnul
Adăugat în 03/01/2013 de adrian15
Sa aducem Domnului jertfa insasi fiinta noastra, de asta are Domnul nevoie de la noi. Fii binecuvantata.
Adăugat în 03/01/2013 de florenta.sarmasan
Sa aducem Domnului jertfa insasi fiinta noastra, de asta are Domnul nevoie de la noi. Fii binecuvantata. Ma bucur de pacea care ai gasit-o in Domnul nostru Isus, sunt si eu in aceiasi situatie, sunt bucuroasa de pacaea si linistea pe care am gasit-o in Domnul Vietii.
Adăugat în 03/01/2013 de florenta.sarmasan
Mulţumesc de trecere adrian 15. Dacă Domnul îmi va permite în continuare să scriu o voi face nu numai cu plăcere, ca atuni când nu-L cunoşteam ci o voi face ca şi cum ar depinde de aceasta viaţa mea, pentru că mi-am propus şi îmi doresc să şi reuşesc ca ceea ce identific ca fiind Voinţa Domnului pentru viaţa mea să execut cum se execută un ordin în armată. Mai ales dacă reuşesc să transmit un mesaj ziditor. Sper însă ca atunci când bat câmpii, oameni iubitori de poezie ca tine să îmi spună sincer pentru că o critică constructivă ajută. Aşa să-mi ajute Domnul!
Adăugat în 03/01/2013 de Mara56
Mulţumesc de trecere, sora Florenţa! Nu ştiu cum văd alţii dar eu mă bucur când văd cuvântul "pace" asociat cu Isus, aşa cum scrii tu în comentariu căci aceste cuvinte se identifică până la contopire zic eu, căci fără de Isus nu există pace adevărată.Să ştii că nu simt pacea Domnului întotdeauna căci firea mea pământească mă trădează şi are lupte uneori independente de voinţa mea dar când o simt... ce fericire. Tânjesc să o simt mereu, de aceea îi cer ajutorul lui Dumnezeu pentru a putea să mă schimb radical, să devin o fiinţă pe placul Lui. De schimbat simt că mă schimb şi parcă aş fi fost o leproasă căreia îi cade treptat câte o bucată de carne fără nici o durere. Şi cum să simţi durere dacă îţi pierzi, să zicem - răutatea (etc.,etc...). Când se va termina acest proces nu ştiu dar un lucru ştiu sigur: Domnul ajută pe cel cu inima curată. Amin.
Adăugat în 03/01/2013 de Mara56
Statistici
  • Vizualizări: 1150
  • Comentarii: 5
Opțiuni