De mergi cu răsăritu-n față
Și lacrimile sub genunchi,
Cu mâinile mărgăritare
Spre Cel ce este veșnic sfânt,
De vei lăsa-în urmă-arome
Și glas de tei. . .
Vor înflori din buruieni
iubiții ghiocei.
Psalmii 61:2De la capătul pământului strig către Tine cu inima mâhnită şi zic: „Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine!”