Crucea lui Isus
Autor: Virgil Vîrstă  |  Album: fara album  |  Tematica: Paste
Resursa adaugata de virgilvirsta in 21/04/2011
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 1 vot
Crucea lui Isus

   Ioan 18:28-32 „Au dus pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată: era dimineaţa. Ei n-au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce şi să poată mânca Paştele. Pilat deci a ieşit afară la ei, şi le-a zis: „Ce pâră aduceţi împotriva omului acestuia?” Drept răspuns, ei au zis: „Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale.” Atunci Pilat le-a le-a zis: „Luaţi-L voi, şi judecaţi-L după legea voastră.” „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni,” i-au zis iudeii. Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească vorba, prin care arătase Isus cu ce moarte avea să moară.”

   Aşa cum citim în versetul 30, Domnul Isus, Fiul Care în sfatul ceresc a luat hotărârea grea să coboare din cer şi să plătească cu viaţa Sa răscumpărarea fiinţei umane, din robia păcatului, este socotit un făcător de rele. De către cine? Tocmai de către cei ce au văzut cu ochii lor minunile pe care Le-a făcut, minuni pe care nu le putea face numai un Fiu de Dumnezeu, aşa cum spune Nicodim în dialogul său cu Mântuitorul în Ioan cap.3:2 („Învăţătorule, ştim că eşti un învăţător, venit de la Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.”)

   După ce au mâncat şi s-au săturat, după ce au fost vindecaţi, după ce au fost curăţiţi de lepră, după ce orbii şi-au căpătat vederea, după ce surzii şi-au căpătat auzul, după ce şchiopii şi-au căpătat mersul normal, după ce gârbovilor li s-a îndreptat coloana, deacuma nu mai aveau nevoie de Isus. Ce să mai facă cu Isus? Ce să fac cu El? A întrebat Pilat. Răspunsul a fost: Răstigneşte-L! Răstigneşte-L! Ştiţi că este o vorbă în popor: pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti. Aşa s-a întâmplat cu Domnul Isus, Mântuitorul lumii... Când L-au adus pe Isus în faţa lui Pilat, Guvernatorul Iudeii, după ce fusese anchetat ca un făcător de rele, de marii preoţi, tocmai ei care trebuiau să cunoască vremea şi proorocii care vorbeau despre Mesia, i-au zis Guvernatorului, versetul 30: „Ţi-L dăm în mână să-L judeci pentru că face numai rele”. „Dacă este un făcător de rele, judecaţi-L voi.” „Nu putem, a fost răspunsul iudeilor, pentru că nu avem voie să omorâm pe nimeni.” Câtă făţărnicie! Deja I-au pecetluit soarta Celui ce le-a făcut atâta bine, dar, Isus, de acum îi incomoda. Şi totuşi nu ar fi putut face nimic dacă nu ar fi fost în planul de mântuire al lui Dumnezeu, moartea Fiului Sfânt. Dumnezeu din cer pregătea junghierea Mielului Divin!

   Cronologic, evenimentele din ziua aceasta - cea mai neagră zi din istoria Universului, la propriu şi la figurat, s-au petrecut cam aşa: Încă de joi seara la orele şase, a început cina de Paşte, pe care Domnul a dorit aşa de mult să o mănânce cu ucenicii. Luca 22: 15 („Am dorit mult să mănânc Paştele acesta cu voi înainte de patima Mea.”) Înainte de ora douăsprezece noaptea, Iuda părăseşte cina şi se duce la Marele Preot ca să-L vândă pe Isus. După plecarea lui Iuda, Domnul Isus instituie Cina cea de taină, pentru că vânzătorii, curvarii, mincinoşii, păcătoşii neiertaţi, nu au voie să se atingă de Trupul şi de Sângele Mielului lui Dumnezeu. La ora 24 se încheie Cina, se cântă cântarea de laudă şi apoi Domnul Împreună cu ucenicii trec pârâul Chedron şi urcă pe Muntele Măslinilor, în grădina Ghetsimani, care în traducere înseamnă Teascul de ulei. Aşa cum se zdrobeau măslinele în teasc, tot aşa, aici a fost zdrobit Fiul lui Dumnezeu, pentru ca oricine crede în jertfa Sa să nu piară ci să aibă viaţă veşnică.

   De la ora 1 la 4, sunt cele trei ceasuri când Domnul are lupta sufletească, în care Îi curge sudoarea pe faţă ca nişte broboane de sânge. La ora 4, vine armata de nelegiuiţi, în frunte cu Iuda, vânzătorul, iar Isus este prins şi legat, este dus înaintea lui Ana, Marele preot, apoi la Caiafa ginerele acestuia pe la ora 5. Era frig! Petru se încălzea la focul din curtea palatului. Aici, după cum îi spusese Învăţătorul se leapădă de Domnul de trei ori. La ora 6 cântă cocoşul, şi Petru se trezeşte din aţipirea spirituală. El se căieşte şi plânge cu amar. După ora 6 , Isus este dus înaintea Sinedriului. Iar pe la 6:30 este dus înaintea lui Pilat, unde este judecat rapid, dar Guvernatorul nu găseşte nici o vină în El. La ora 7 este trimis la Irod Împăratul Iudeilor şi apoi din nou înaintea lui Pilat. Aici pe la ora 8-8:30 sentinţa este hotărâtă. Îi este pusă crucea în spate şi Mântuitorul o poartă cu greu urcând pe Via Dolorosa. Spre Altarul din Golgota. Cade de 9 ori sub greul crucii, conform tradiţiei şi la ora 9 este răstignit între doi tâlhari. Ca un făcător de rele! Fusese o noapte grea, o noapte cumplită pentru Fiul lui Dumnezeu şi pentru că nu mai putea să urce cu crucea în spate Îl silesc pe unul care se întorcea de la câmp să-I ducă crucea mai departe. Numele acestui om este Simon din Cirena. cf. Marcu 15:21. Dar urmează o zi şi mai cumplită...

   ...Este ziua când Domnul Vieţii moare atârnat între cer şi pământ ţintuit în piroane pe o cruce de lemn. Este ziua când pe culmea lipsită de flori, se stinge „Făclia Iubirii.” Este ziua în care Cel ce este Lumina lumii Îşi dă viaţa pentru noi.

   În timpul acesta de judecată, care începe la ora 4 dimineaţa, Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, este bătut cu palmele, este scuipat, I se smulge barba, este bătut cu nuiele (Mi-aduc aminte când mama îmi dădea câte una cu nuiaua, când eram mic: vai ce durere sufeream, de aceea mă gândesc la Mântuitorul meu: câtă durere a suportat în locul meu), apoi I se pune cununa de spini pe cap, şi este bătut cu trestia ca să intre spinii mai adânc, este legat de stâlp şi bătut cu biciul roman care Îi rupea carnea de pe trup la fiecare lovitură, 39 la număr, este batjocorit, şi silit să ducă crucea, şi apoi răstignit pe ea, I-au dat oţet să bea. De la ora 12 la 15 se face un întuneric grozav. Şi acum, după atâta suferinţă, la ora 15 Mântuitorul lumii murea în locul meu şi în locul tău suflete drag. Dar înainte de a-Şi încedinţa duhul în mâinile Tatălui, ridică ochii spre cer şi cu un ultim efort strigă: „Eli, Eli Lama Sabactanii!” „Tată, Tată, pentru ce M-ai părăsit?

   Tatăl din cer, de durere, văzând pe Fiul murind într-o moarte cumplită, Şi-a întors faţa de la Cruce. O! Cine ar fi putut să rabde să-şi vadă fiul murind în chinuri? Apoi Tatăl din cer Şi-a întors privirile spre tine suflete drag, şi a privit spre mine spunând aşa: Pentru tine, dau pe Fiul Meu la moarte. Te iubesc, cu o iubire veşnică. Crede în Jertfa Fiului Meu şi vei fi salvat. Amin!

Statistici
  • Vizualizări: 2058
  • Export PDF: 2
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut incomplet
Opțiuni