Sunt dimineți în care sufletul nu caută explicații, ci alinare. Seri în care întrebările despre viață și moarte nu mai pot fi amânate. Și clipe în care tot ceea ce am adunat - nume, funcții, posesiuni, laude – pare praf pe care vântul îl risipește. În astfel de momente, cântecul Give Me Jesus răsună nu ca o compoziție muzicală, ci ca o rugăciune străveche, izvorâtă din adâncul inimilor care au suferit și au ales să nu se piardă în deznădejde.

Originea exactă a cântecului este incertă, însă cea mai veche versiune cunoscută a fost publicată în 1845 de către pastorul baptist Jacob Knapp. Ulterior, în 1849, metodiștii au inclus o variantă a imnului în publicațiile lor, iar cântecul a câștigat popularitate în mijlocul secolului al XIX-lea prin diverse întâlniri religioase și imnare. Imnul a fost îndrăgit în mod special de congregațiile afro-americane, iar colecția „Slave Songs of the United States” din 1867 menționează că foști sclavi din Port Royal, Carolina de Sud, îl cântau, deși cântecul fusese publicat anterior de metodiști.

Este probabil ca influența congregațiilor afro-americane să fi modelat forma modernă a imnului. Nu știm cine l-a scris, dar știm cine l-a trăit: oameni privați de libertate, dar care au învățat, în mod paradoxal, ce înseamnă adevărata libertate - libertatea de a-L alege pe Isus atunci când lumea nu îți mai oferă nimic. Aceasta este moștenirea profundă și sfântă a cântecului Give Me Jesus.

Versurile sunt simple, aproape șoptite: „In the morning, when I rise, give me Jesus.”„You can have all this world, but give me Jesus.” Este o renunțare fără disperare. O desprindere de tot ceea ce este trecător, nu din dispreț pentru viață, ci din iubire pentru Cel care este Viața însăși. Cântecul nu blamează lumea, dar o relativizează. Și tocmai aici stă puterea lui: nu cere altceva decât ce e mai valoros. Nu refuză lumea din amărăciune, ci o lasă în urmă din recunoștință pentru ceva mai măreț.

Structura cântecului este meditativă, aproape liturgică. Fiecare strofă numește un moment existențial: dimineața, singurătatea, moartea. Și fiecare dintre ele e însoțită de aceeași rugăminte: „Dă-mi-L pe Isus.” Astfel, cântecul traversează viața întreagă - de la naștere la moarte - sub o singură dorință: să nu fim fără El. Această repetiție nu este redundantă, ci mistică. În tradiția creștină, repetarea rugăciunii nu este semn de slăbiciune, ci de intensitate.

Așa cum suspinul inimii nu se exprimă prin fraze complexe, ci prin aceleași cuvinte rostite cu tot mai multă încredere. Give Me Jesus este o doxologie a inimii zdrobite, dar nu înfrânte. Dimensiunea cristologică a cântecului este clară: Isus nu este doar un sprijin, ci totul. El nu este un adaos la o viață deja plină, ci centrul unei vieți care recunoaște golul fără El. „Poți să ai toată lumea - dar dă-mi-L pe Isus.” Nu este o metaforă; este o mărturisire.

O mărturisire care, rostită pe patul de moarte, are greutatea unei Evanghelii întregi. Într-o epocă în care multe cântări creștine vorbesc despre Dumnezeu ca despre un partener de drum sau un aliat în probleme, Give Me Jesus Îl așază din nou în locul care I se cuvine: ca comoară supremă, ca Răscumpărător al sufletului.

Versiunile moderne ale acestui cântec - cele interpretate de Fernando Ortega, Jeremy Camp, Selah sau Anne Wilson - păstrează duhul originar al piesei: sobrietate, intimitate, dor. Pianul simplu, liniile vocale clare, lipsa efectelor grandioase – toate acestea contribuie la un spațiu de contemplație, nu de spectacol. Este un cântec care nu vrea să impresioneze, ci să transforme. Aceasta este, poate, lecția profundă pe care o oferă Give Me Jesus: o teologie a suficienței. Isus este de ajuns. Nu pentru că El oferă totul, ci pentru că El este totul.

În ceasul dimineții, în ora încercării, în clipa morții – dorința aceasta unică rămâne neschimbată. Este refrenul sfinților, al martirilor, al celor ce nu s-au închinat în fața idolilor vremii. Și dacă vrem să învățăm ce înseamnă să trăim pentru Cristos, poate trebuie să începem nu cu explicații, ci cu o rugăminte simplă, rostită în tăcere: „Dă-mi-L pe Isus.” 

https://www. youtube. com/watch? v=_KuGrM6sNhc