Interfața site-ului a fost îmbunătățită și mai sus vedeți săgeți care indică unde se află acum fiecare element principal de navigare și căutare.

Lecţii pentru omul înţelept
Autor: Ravi Zacharias  |  Album: Strigătele inimii  |  Tematica: Meditatii
Resursa adaugata de floridinmaracineni in 20/04/2017
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 1 vot
Lecţii pentru omul înţelept

   Toate plăcerile au un preţ!

   In cazul plăcerilor legitime, preţule este plătit înainte de a ne bucura de respectiva plăcere. In cazul plăcerilor false, preţul este plătit după.

   A renunţa la o plăcere imediată este unul din cele mai grele lucruri din viaţă. Dar de cele mai multe ori aici se pierde ori se câştigă o bătălie. In termeni cât se poate de direcţi, este necesar să dăm dovadă de voinţă puternică pentru a rezista plăcerilor ilicite. De obicei, însă, voinţa multora e atât de slăbită încât nu mai au capacitatea de a rezista. Un vechi proverb spune că e mai bine sa te fereşrti de momeală decât sa te zbaţi în cârlig. Invăţaţi să spuneţi NU şi să fiţi fermi în refuzul vostru nu doar de dragul de a spune NU, ci fiindcă viaţa este definită în funcţie de scopul ei ultim. Dacă nu rezistăm si cedăm cu multă uşurinţă, într-o zi va trebui sa plătim preţul slăbiciunii noastre.

   Unul dintre eroii războiului din Vietnam a fost un soldat american pe nume Lance Sijan. Astăzi un dormitor al Acadamiei Forţelor Aeriene din Colorado îi poartă numele. Malcom McDonnell istoriseşte pov estea acestuia în cartea Into the Mouth of the Cat. Pe data de 9 noiembrie 1967, Sijan pilota un avion F4 în cea de-a cincizeci şi treia lui misiune de luptă când, din cauza unui focos defect care a provocat eplozia aparatului său, s-a prăbuşit la graniţa cu statul Laos. Ar fi putut să se salveze, întrucât camarazii lui zburau prin apropiere şi îl căutau. Dar s-a ascuns şi nu i-a atras spre locul unde era ascuns deoarece inamicul era prea aproape şi nu dorea să rişte viaţa colegilor sai. In următoarele patruzeci şi şase de zile, abia s-a târât cinci kilometri. A încercat sa supravieţuiască cu frunze şi cu scoarţa copacilor. Dar în cele din urmă a fost capturat, închis în regim de izolare şi torturat pentru a divulga secrete. Oricine a auzit ce i s-a întâmplat acestui soldat a simţit o profundă compătimire pentru suferinţa lui, dar şi mândrie pentru voinţa lui de neclintit şi pentru hotărârea de a nu trăda încrederea ce i s-a acordat. Torţionarii nu au reuşit sub nici o formă să-i zdruncine curajul şi devotamentul faţă de ţara lui. Dintr-o asemenea stofă sunt făcuţi eroii adevăraţi!

   Dacă oamenii pot să-şi slujească ţara cu atâta cinste neînfricată, oare nu putem noi să-L slujim pe Domnul Dumnezeul nostru cu o voinţă ce rezistă unor plăceri efemere şi ilicite? De fapt Dumnezeu Insuşi ridică această întrebare în Ieremia 35. El cere poporului să se uite cu atenţie la disciplina de care unii dau dovadă în urmărirea unor cauze pământeşti. Atunci ce fermitate ar trebui să manifestăm noi în angajamentul nostru faţă de Dumnezeu? Răspunzând la apelul telefonic al unui barbat care spunea că e dependent de un anumit stil de viaţă, binecunoscuta gazdă de talk-showuri L.S. i-a reformulat problema în următorii tremeni 'Problema ta nu e una de dependenţă, ci de caracter!'

   Niciunuia dintre noi nu ne place să auzim acest lucru, dar tăria voinţei de a-L sluji pe Dumnezeu este cea care arată caracterul pe care-l avem. Puterea voinţei determină când vom plăti preţul.

   Să punem, de exemplu, în contrast viaţa a doi bărbaţi care au început amândoi ca obsedaţi de plăcere. Diferenţa constă în faptul că unul a rămas aşa, chiar dacă a suferit atacuri permanente de disperare, pe când celălalt, a rupt lanţurile plăcerii şi a găsit o împlinire superioară în cunoaşterea lui Cristos. Primul este scriitorul Guy de Maupassant. Deşi a fost unul dintre cei mai mari autori de nuvele, a devenit o figură tragică. In zece ani s-a ridicat de la anonimat la celebritate. Bunurile lui materiale preziceau o viaţă îmbelşugată - un iaht în Mediterană, o casă mare pe Coasta Normandiei şi un apartament luos la Paris. Se spune că criticii îl lăudau, bărbaţii îl admirau, femeile îl adorau. Dar în culmea gloriei fiind, a înnebunit. A murit la patruzeci şi doi de ani. El şi-a scris singur următorul epitaf 'Am râvnit totul şi nu mi-am găsit plăcerea în nimic.'

   Distrugerea unei asemenea vieţi e o pierdere incalculabilă. Viaţa ce s-a risipit nu a fost a unui om de rând ci a unui geniu. Talentul lui artistic şi forţa lui de povestitor ar fi putut produce ore de plăcere legitimă pentru generaţii întregi de cititori dar au fost reduse la tăcere din cauza unei minţi care nu a fost în stare să plătească preţul rezistenţei în faţa plăcerilor ilicite. Absenţa unui scop în viaţă şi faptul că nu a ezitat să-i priveze pe semeni de un drept al lor au făcut ca viaţa lui să fie o poveste scurtă şi o tragedie.

   Prin contrast, un alt scriitor a pornit şi el pe aceeaşi cale a confuziei şi a lipsei de sens. Biografia lui e de-a dreptul sordidă. El însuşi şi-a subintitulat istoria vieţii 'Cronica anilor risipiţi'. Era condus de plăceri uneori bizare. Dar în cele din urma, splendoarea lui Cristos l-a cucerit. Este vorba de Malcolm Muggeridge unul din cei mai articulaţi jurnalişti ai Angliei. Iată cum rezumă el goana sa după plăcere

   'Cred că mă pot considera un om de un oarecare succes. Trecătorii întorc uneori capul după mine pe stradă, aceasta se numeşte Faimă. Pot să câştig relativ uşor banii care să-mi asigure intrarea în rândul acelora cu contribuţii superioare la bugetul ţării. Acesta se numeşte SUCCES. Inarmaţi cu un pic de faimă si cu câţiva bani în buzunar, până şi vârstnicii se pot bucura dacă doresc, de unele diversiuni elegante. Aceasta se numeşte PLĂCERE. S-a întâmplat din când în când ca un lucru pe care l-am spus sau l-am scris să se bucure de suficientă atenţie încât să mă convingă de faptul că am influenţat serios vremurile în care trăim. Aceasta se numeşte IMPLINIRE. Insă, daţi-mi voie să vă spun şi vă implor să mă credeţi, că dacă înmulţiţi aceste mărunte reuşite de milioane de ori şi le adunaţi pe toate împreună, ele tot nu valorează nimic, sunt mai puţin decât un NIMIC, ba chiar sunt o piedică în comparaţie cu un strop din apa vie cu care Cristos îi îmbie pe toţi cei însetaţi spiritual, INDIFERENT CINE SUNT EI!'

   ORICE ALTCEVA ESTE O PIEDICĂ ÎN COMPARAŢIE CU UN STROP DIN ACEASTĂ APĂ VIE! IATĂ CE SPUNE CINEVA CARE A GUSTAT DIN AMBELE OFERITE - din plăcerile contrastante oferite de lume şi de Persoana lui Cristos.

Si totusi, traim cu gandirea aceasta optimista ca ne putem realiza cumva si in viata aceasta si totusi sa reusim sa ne ducem pana la capat mantuirea cu frica si cutremur...Domnul sa se indure de noi! Multumim, sora Flori pentru aceste materiale valoroase...
Adăugat în 21/04/2017 de loredanam
Statistici
  • Vizualizări: 447
  • Comentarii: 1
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni