Pornografia în sexualitatea creștinilor
Autor: Teofil Gavril  |  Album: Sexualitate Maritală  |  Tematica: Sexualitate
Resursa adaugata de victor_802006 in 01/10/2015
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 1 vot
Pornografia în sexualitatea creștinilor

Cine a avut măcar o dată curiozitatea păcătoasă de a privi un film pornografic sau imagini pornografice a văzut cu siguranță un element proeminent, și anume că lipsește contactul și afecțiunea. Totul e cât se poate de tehnic, instinctual, animalic și mecanic. Ce contează la astfel de filme este penetrarea, restul sunt în cel mai bun caz detalii absolut necesare, dar filmul pornografic este cu și despre penetrare, fără prea multe atingeri sau afecţiune, penetrare și atât.

Sexualitatea promovată azi este de tipul „contactless”, adică se elimină orice urmă de afecțiune, emoție, protecție, milă sau alte simțăminte pur umane. Sexualitatea promovată de pornografie, de cinematografie, muzică, cărți, reviste este una în care emoțiile nu sunt importante, atingerea nu mai e la modă și e penalizată. Totul se vrea a fi mecanic și tehnic. Singurul scop al sexualității devenind o eliberare de tensiunea sexuală și o explorare a fanteziei, din ce în ce mai pângărită de demonii moderni ai erosului murdar.

Sexualitatea creată de Dumnezeu nu are de a face cu egoismul și cu pângăreala. Sexualitatea a fost creată de Dumnezeu pentru a crea o unitate sfântă, plăcută, plină de dragoste între soț și soție în cadrul strict al căsătoriei. Sexul e una din cele mai mari binecuvântări pământești pe care ni le-a dat Dumnezeu, dar care a fost furată și se poate foarte ușor întoarce ca cea mai veninoasă și pângărită viperă a păcatului. Este ca benzina sau motorina unui vapor, poate duce nava în port, o poate purta peste valuri uriașe, poate tăia marea și oceanul, poate propulsa cu putere marea navă prin valurile oceanelor și poate duce în siguranță nava și oamenii dintr-un port în altul, pe „un teren” foarte instabil și sensibil. Totuşi, acelaşi combustibil, dacă ai nefericirea să se aprindă, poate face praf nava mai repede decât toată apa care o înconjoară.

Relațiile sexuale din actul erotic sunt adevărate motoare de putere pentru partenerii unei relații, sunt factori destresori fără egal, sunt stimul extraordinari, sunt senzații unice de neegalat în alte contexte. Intimitatea de calitate a soților căsătoriți poate motoriza la propriu relația și potențele celor doi. Pe de altă parte, otrăvirea intimității sexuale produce dezastre. Știu familii cu rezervorul intimității spart, sau înghețat, sau plin de impurități, și asta îi văduvește de mari binecuvântări, unii ar urla dacă ar putea, de drama prin care trec. Sexualitatea otrăvită va otrăvi viața familiei, o va contamina, o va distruge scandalos și oribil.

Meditez des la cât de pocăiți ne dăm în unele sectoare ale vieții și cât de păcătoși suntem cu pocăința trăită. Cât de puțin ne interesează și facem în legătură cu sexualitatea noastră, care are legătură directă și puternică cu trupul nostru, care este templul Duhului Sfânt. Ne sforțăm la posturi, citirea Bibliei, fapte de binefacere, cântări, predici, rugăciuni și alte activități spirituale, dar urlăm în interiorul nostru din cauza neîmplinirii datoriilor minime către trup. Ne străduim să trăim sfinți teoretic și falimentăm în cele mai mărunte și de bază obligații, una din ele fiind împlinirea datoriei de soți și de soții.

Creștinii fac sex pornografic în foarte multe din cazuri. Acel sex contactless, acel sex fără atingeri, fără pasiune, fără interes, fără implicare, acel sex din datorie și nevoie, lipsind afecțiunea și iubirea. Mai mult, promovăm o astfel de sexualitate ca fiind învățătura biblică, facem din acest standard pornografic virtute, vrem să transmitem semenilor că sexul corect e cel doar în vederea înmulțirii, vrem să ne înăbușim orice dorință, pasiune pentru celălalt, orice dorință de intimitate. Ne credem un fel de zei ai credinței sau vrem să devenim. Pornografia e în casele creștinilor și asta se vede în dezastrele maritale existente, în numărul mare și crescând de bărbați și femei dependenţi de pornografie, în numărul mare de bărbați și femei care au trișat sau ar trișa dacă nu i-ar prinde nimeni.

Am făcut din intimitatea oferită de Dumnezeu ca dar un monstru, un monstru care ne mănâncă relațiile, în loc să o folosim ca factor creativ, motivator, energizant, înălțător. Facem sex din obligație, fără a avea habar ce binecuvântări trec pe lângă noi. Ne credem deștepții Bibliei și punem reguli care niciodată nu apar acolo, ne credem mai sfinți ca papa și acționăm împotriva relației sănătoase. Nu Îl credem pe Dumnezeu în stare să suporte sexul, credem că El a făcut din greșeală chestiile alea între picioarele oamenilor, credem că e prea rușinos și nesfânt să vorbim despre sex, dar bătăliile minții sunt imense.

Vedeți? Observați câtă pornografie e în sexualitatea creștinilor. Atingeri cât mai puține sau deloc, sexul din datorie, nu vorbim despre asta, nu se abordează în biserici decât ca amenințări și interdicții, și credem că așa suntem și devenim sfinți.

Nu, dragii mei, nu asta a vrut Dumnezeu să facă. Dumnezeu a creat sexualitatea pentru a oferi binecuvântare familiilor, pentru a se simți soțul și soția bine, în extaz, pentru a gusta plăceri la limita percepției omenești. Poate pentru a ne arăta puțin, foarte puțin despre plăcerea unirii divine. Hm, o să fiu penalizat rău pentru asta dar nici nu mai suport închisoarea matrixului religios. Sexul este invenția lui Dumnezeu, el poate fi plăcut, înălțător, energizant, vibrant, creator, liniștitor. Puteți pentru o clipă să scoateți ochelarii religioși și să priviți în Scriptură simplu și direct?

[Copyright © 2015 Teofil Gavril. Acest articol a apărut iniţial pe site-ul autorului – www.sexualitatemaritala.ro (Sexualitate Maritală). Teofil Gavril este consilier creştin şi trainer la Asociaţia Consilierilor Creştini din România. Poate fi contactat prin e-mail la adresa [email protected] sau telefonic la numărul 0744201601.]

Oricine citeste fara ochelari de cal Cantarea Cantarilor poate vedea CE sustineti DVS. Cred ca va cam pierdeti timpul cu necrestini...
Adăugat în 02/10/2015 de loredanam
Iar eu cred că tu habar nu ai cu ce cazuri din biserile evanghelice au de-a face consilierii creştini.
Adăugat în 02/10/2015 de victor_802006
Nu. Nu îmi pierd timpul cu necreștinii ci îl câștig. Câștig oameni pentru Hristos, câștig zâmbete din partea unora, câștig satisfacția că pot face viața unora puțin mai bună. Problema pentru ei e că, noi „creștinii” nu ne mai pierdem timpul cu ei. Nu îi mai considerăm iubiți de Dumnezeu, deci, de ce să le mai vestim Evanghelia?

Pierd timpul... poate da, dar măcar știu că unii oameni au viața puțin mai bună datorită acestei pierderi. Timpul oricum curge, măcar să curgă cu folos. Sper că la dvs curge mai cu folos decât la mine.
Adăugat în 02/10/2015 de rofilu
Sunt pline bisericile de creştini leneşi, care nu fac altceva decât să stea între ei. Dar cu necreştinii puţini creştini "pierd timpul". Nici Cristos, nici apostolii nu făceau aşa. Şi mulţi necreştini sunt chiar în bisericile noastre.
Adăugat în 03/10/2015 de victor_802006
Statistici
  • Vizualizări: 1036
  • Comentarii: 4
Opțiuni