"Vegheaţi şi rugaţi-vă să nu cădeţi în ispită." (Matei 26:41)

Dacă aş fi ştiut că are de gând să facă aşa ceva, i-aş fi explicat că nu e o idee prea bună. Dar probabil, tot nu m-ar fi ascultat.
După ce am spălat o mulţime de haine, am luat un braţ de prosoape şi l-am aruncat în uscător, iar restul le-am pus în maşina de spălat, le-am împins pe toate înăuntru, am închis uşa şi am pornit programul. În timp ce deriticam prin împrejurimi am auzit deodată un zgomot: "Bum! Bum!". Am oprit rapid maşina şi am făcut un inventar mental a ceea ce era în uscător. Totuşi nu... Bum! Bum! Am apucat mânerul şi am deschis uşa. UAUUU!!! Cine credeţi că a ţâşnit afară Figaro, motanul meu - foarte frumos pe mine în timp ce pretindeam că nu sunt de vină. Fiind curios să vadă dacă e ceva înăuntru a sărit în uscător. Bună idee, doar şi eu eram curioasă...
O curiozitate mică poate fi un lucru bun. Fiind curioşi noile domenii de studiu, locurile exotice, carierele extraordinare, oameni neobişnuiţi, suntem îmboldiţi să realizăm lucruri importante.
Dar pot apărea şi unele pericole. Curiozitatea despre: sex, droguri, băutură poate fi o cursă în a fi atraşi să intrăm în situaţii peiculoase. Poate gândeşti "Cum e? De ce n-aş încerca şi eu măcar o dată?
Ce putem face noi cu curiozitatea noastră când avem dea face cu ispita? Trebuie să hotărăşti ce voi face înainte să fii ispitită? Trebuie să-ţi pui armura descrisă în Efeseni 6.
Şi dacă eşti deja în mijlocul unei astfel de situaţii există totuşi o cale de ieşire. Biblia spune: Dumnezeu care este credincios nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre ci împreună cu ispita a pregătit şi mijlocul să ieşi din ea. (1 Corinteni 10:13) Duhul din noi ne protejează de presiunea din afară.
Dumnezeu cunoaşte ispitele cu care ne confruntăm şi vrea să ne ajute să le depărtăm (să le învingem). Să ne încredem doar în El şi El ne va arăta calea de scăpare.