Un mare bogătaş a murit şi fiindcă nu avea urmaşi, căci singurul copil murise, cu mulţi ani înainte, şi fiindcă nu s-a găsit nici un testament, mobila, tablourile şi o seamă de lucruri casnice au fost puse la licitaţie, în ziua respectivă, s-au adunat mulţi şi fiecare a pus ochii pe ceva şi au licitat.
O bătrânică, cu o îmbrăcăminte puţin curioasă a venit şi ea, s-a uitat şi a văzut pus mai la o parte un portret al fiului, şi 1-a primit pe o sumă mică, căci nimeni n-a licitat pentru el. Ea a explicat că a fost ani de zile guvernanta băiatului şi a iubit mult copilul acela. Când s-a dus acasă, a căutat să cureţe tabloul şi mare i-a fost uimirea când a găsit în spatele portretului, sub carton, testamentul bogătaşului, în testament se spunea că toată averea să fie a aceluia care va preţui portretul fiului său.