- Matei 2:9 După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul.
De la Răsărit (Est) până la Ierusalim (Vest), Magii au parcurs între 1.500 și 2.000 de kilometri. Pentru ce? Pentru închinare! Magii nu au vrut să aducă Pruncului o închinare care să nu le coste nimic…
Închinarea i-a costat pe Magi prin lungul drum pe care l-au străbătut. Credeți că le-a fost ușor să parcurgă aceste mii de kilometri fără confortul pe care îl avem noi astăzi? Probabil că le-a luat săptămâni sau chiar luni pentru a ajunge, doar ca, în final, să se închine unui Prunc. Magii erau înțelepți care se ocupau cu interpretarea semnelor cerești, iar urmărind o stea, au decis să străbată de la un punct cardinal la altul.
Închinarea i-a costat pe Magi și prin riscul vieții lor. Credeți că întâlnirea cu Irod a fost liniștită? Sau că miile de kilometri parcurși prin ținuturi necunoscute au fost fără primejdie?
Închinarea i-a costat pe Magi și prin darurile pe care le-au adus. Aur, smirnă și tămâie – bogățiile vremii – au fost daruri aduse Pruncului. Nicolae Moldoveanu spunea: „Magii au adus ca daruri: aur, tămâie și smirnă. Aurul arată vrednicia Domnului Isus ca Împărat, tămâia arată misiunea Lui de Mare Preot, iar smirna ne face să înțelegem Jertfa pe care El a adus-o pe Golgota. “
Înainte de a parcurge mii de kilometri, Magii au străbătut cel mai lung drum – de la ureche la inimă – primindu-L pe Dumnezeu ca Domn și Mântuitor în viața lor. Înainte să-și pună viața în pericol pentru un Prunc, și-au încredințat inimile Celui care a biruit moartea. Și înainte să aducă daruri materiale, și-au oferit întreaga lor viață în mâinile lui Dumnezeu.