„Rugaţi-vă neîncetat”. (1 Tesaloniceni 5:17)

     Iată două lucruri uimitoare cu privire la rugăciune: 1) Dumnezeu ascultă atunci când ne rugăm! „Orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea” (vezi Marcu 11:24). Este posibil să nu ai prea multă influență în societate, dar când te apleci în rugăciune, Dumnezeu ascultă. 2) Ne rugăm prea arareori! Noi avem cel mai mare privilegiu pe care ni-l putem imagina: avem acces la centrul de control al universului! Și cu toate acestea, îl folosim așa de rar! Iar lenea noastră în rugăciune Îl surprinde pe Dumnezeu. Iată ce ne spune Dumnezeu prin profetul Ezechiel: „Caut printre ei un om care să înalţe un zid, şi să stea în mijlocul spărturii înaintea Mea pentru ţară, ca să n-o nimicesc, dar nu găsesc niciunul!” (Ezechiel 22:30). Când a aflat că Sodoma și Gomora urmau să fie distruse, Avraam nu s-a grăbit să anunțe locuitorii celor două cetăți. Nu, el a ales „să stea înaintea Domnului” (vezi Geneza 18:22). Când Dumnezeu a spus că vițelul de aur va cauza pedeapsa cu moartea pentru întregul popor Israel, Moise a mijlocit și i-a salvat. O parafrazare a versetului 11 din Exodul 32 spune așa: „Moise a încercat să-L liniștească pe Dumnezeul său.” Fineas, nepotul lui Aaron, L-a rugat pe Dumnezeu să nu trimită urgia și a fost ascultat (vezi Psalmul 106:30). S-ar putea să te întrebi: „De ce trebuie pus un accent așa de mare pe rugăciune?” Simplu: pentru că atunci când lucrăm, noi lucrăm… dar când noi ne rugăm, Dumnezeu lucrează! Sfânta Scriptură atribuie rugăciunii puteri care ne taie respirația: „Dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri” (Matei 18:19). Cunoașteți vreo altă activitate care să promită asemenea rezultate? Ne-a chemat oare Dumnezeu să predicăm neîncetat? Nu! Sau să avem întâlniri de comitet și grupe de studiu biblic neîncetat? Nu! Dar El ne-a chemat să ne rugăm neîncetat. Ajută-ne, Doamne!