„Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții! ” (Proverbele 4:23)

     Când Satan vrea să te distrugă, el începe prin a-ți semăna în minte gânduri greșite. Domnul Isus a ilustrat lucrul acesta când a zis: „Ați auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu preacurvești.’ Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a și preacurvit cu ea în inima lui.” (Matei 5:27-28). Înainte să cedezi păcatului în faptă, îl alimentezi în minte. Gândurile rele nu sunt ale tale efectiv decât atunci când le lași „să se mute la tine și să-ți rearanjeze mintea.” Lăsate necontrolate ca să-ți rătăcească prin minte, ele se pot agăța de un incident din trecutul tău, sau de o înclinație de-a ta din prezent, hrănindu-se până când devin ca o tumoare care crește înlăuntrul tău. Apostolul Pavel ne îndeamnă ca „orice gând să îl facem rob ascultării de Hristos” (2 Corinteni 10:5). Iar Solomon adaugă: „Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții!” Nu întinde nici măcar un deget gândurilor greșite, căci ele îți vor lua toată mâna! Alungă-le, înainte ca ele să-ți slăbească angajamentul pe care l-ai făcut față de Hristos, și să te aducă în pragul disperării! În general vorbind, când facem curățenie într-o casă, ne concentrăm pe locurile care se văd și care pot fi inspectate de ceilalți. Imaginează-ți cât gunoi mental strângem pentru că avem impresia că nimeni nu intră în capul nostru ca să ne analizeze gândurile. Dar Dumnezeu o face! David a spus: „Doamne, Tu… mă cunoști…” (Psalmul 139:1). Când știi lucrul acesta, ar trebui să te rogi: „Primește cu bunăvoință cuvintele gurii mele și cugetele inimii mele, Doamne…” (Psalmul 19:14)