- Ezechiel 1:14 Făpturile vii însă, când alergau şi se întorceau, erau ca fulgerul.
- Ezechiel 1:15 Mă uitam la aceste făpturi vii şi iată că pe pământ, afară de făpturile vii, era o roată la fiecare din cele patru feţe ale lor.
- Ezechiel 1:16 Înfăţişarea acestor roţi şi materialul din care erau făcute păreau de crisolit şi toate patru aveau aceeaşi întocmire. Înfăţişarea şi alcătuirea lor erau de aşa fel, încât fiecare roată părea că este în mijlocul unei alte roţi.
- Ezechiel 1:17 Când mergeau, alergau pe toate cele patru laturi ale lor şi nu se întorceau deloc în mersul lor.
- Ezechiel 1:18 Aveau nişte obezi de o înălţime înspăimântătoare şi, pe obezile lor, cele patru roţi erau pline cu ochi de jur împrejur.
- Ezechiel 1:20 Unde le mâna duhul să meargă, acolo mergeau, încotro voia duhul, şi împreună cu ele se ridicau şi roţile, căci duhul făpturilor vii era în roţi.
- Ezechiel 1:22 Deasupra capetelor făpturilor vii era ceva ca o întindere a cerului, care semăna cu cristalul strălucitor şi se întindea în aer sus, peste capetele lor.
- Ezechiel 1:23 Sub cerul acesta, aripile lor stăteau drepte, întinse una spre alta, şi mai aveau, fiecare, câte două aripi, care le acopereau trupurile.
- Ezechiel 1:24 Când umblau, am auzit vâjâitul aripilor lor ca vâjâitul unor ape mari şi ca glasul Celui Atotputernic. Când mergeau, era un vuiet gălăgios, ca al unei oştiri, iar când se opreau, îşi lăsau aripile în jos.
- Ezechiel 1:25 Şi venea un vuiet care pornea de deasupra cerului întins peste capetele lor, iar când se opreau îşi lăsau aripile în jos.
- Ezechiel 1:26 Deasupra cerului care era peste capetele lor, era ceva ca o piatră de safir, în chipul unui scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie se vedea ca un chip de om, care şedea pe el.
- Ezechiel 1:27 Am mai văzut iarăşi o lucire de aramă lustruită, ca nişte foc, înăuntrul căruia era omul acesta şi care strălucea de jur împrejur; de la chipul rărunchilor lui până sus şi de la chipul rărunchilor lui până jos, am văzut ca un fel de foc şi, de jur împrejur, era înconjurat cu o lumină strălucitoare.
- Ezechiel 1:28 Ca înfăţişarea curcubeului, care stă în nor într-o zi de ploaie, aşa era şi înfăţişarea acestei lumini strălucitoare care-l înconjura. Astfel era arătarea slavei Domnului. Când am văzut-o, am căzut cu faţa la pământ şi am auzit glasul Unuia care vorbea.
- Ezechiel 2:1 El mi-a zis: „Fiul omului, stai în picioare şi-ţi voi vorbi!”
- Ezechiel 2:2 Cum mi-a vorbit aceste cuvinte, a intrat duh în mine şi m-a făcut să stau pe picioare; şi am ascultat la Cel ce-mi vorbea.
- Ezechiel 2:3 El mi-a zis: „Fiul omului, te trimit la copiii lui Israel, la aceste popoare îndărătnice, care s-au răzvrătit împotriva Mea; ei şi părinţii lor au păcătuit împotriva Mea până în ziua de azi.
- Ezechiel 2:4 Da, copiii aceştia la care te trimit sunt neruşinaţi şi cu inima împietrită. Tu să le spui: ‘Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu!’
- Ezechiel 2:5 Fie că vor asculta, fie că nu vor asculta – căci sunt o casă de îndărătnici – vor şti totuşi că în mijlocul lor este un proroc.
- Ezechiel 2:6 Tu, fiu al omului, să nu te temi de ei, nici să nu te sperii de cuvintele lor şi, măcar că ei sunt nişte mărăcini şi spini lângă tine şi măcar că locuieşti împreună cu nişte scorpii, totuşi nu te teme de cuvintele lor şi nu te înspăimânta de feţele lor, căci sunt o casă de îndărătnici.
- Ezechiel 2:7 Ci să le spui cuvintele Mele, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta, căci sunt nişte îndărătnici!
-